2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIDROSTÁTICĂ s. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor scufundate în ele.

HIDROSTÁTICĂ s.f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele; statica fluidelor. [Gen. -cii. / < fr. hydrostatique, cf. gr. hydor – apă, statikos – referitor la echilibru].

HIDROSTÁTICĂ f. Ramură a hidromecanicii care se ocupă cu studiul legilor echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele. [G.-D. hidrostaticii Sil. hi-dro-sta-] /<fr. hydrostatique, germ. Hydrostatik

hidrostatică f. partea mecanicei ce tratează despre echilibrul lichidelor și despre presiunea ce exercită asupra pereților unui vas.

HIDROSTÁTIC, -Ă, hidrostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele. 2. Adj. Care se referă la echilibrul fluidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu care se determină densitatea corpurilor prin cântărirea lor mai întâi în aer, iar apoi cufundate într-un lichid. – Din fr. hydrostatique.

hidrostatic, ~ă [At: MACAROVICI, CH. 691 / E: fr hydrostatique] (Fiz) 1 a Care se referă la echilibrul fluidelor. 2 a (Îs) Balanță ~ă Balanță cu brațe egale, pentru determinarea densității solidelor și lichidelor. 3 sf Ramură a hidromecanicii care se ocupă cu studiul fluidelor în echilibru, supuse acțiunii unui sistem de forțe Si: statica fluidelor.

HIDROSTÁTIC, -Ă, hidrostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele. 2. Adj. Care se referă la echilibrul fluidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațe egale, întrebuințată pentru determinarea densității solidelor și a lichidelor. – Din fr. hydrostatique.

HIDROSTÁTIC, -Ă, hidrostatici, -e, adj. Care se referă la echilibrul fluidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațele egale, întrebuințată pentru determinarea densității solidelor și a lichidelor.

HIDROSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la echilibrul lichidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațe egale, folosită la determinarea densității solidelor și a lichidelor. [< fr. hydrostatique].

HIDROSTÁTIC, -Ă I. adj. referitor la hidrostatică. ♦ balanță ~ă = balanță cu brațe egale, la determinarea densității solidelor și lichidelor. II. s. f. statica fluidelor. (< fr. hydrostatique)

HIDROSTÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de hidrostatică; propriu hidrostaticii. ◊ Balanță ~ balanță folosită pentru determinarea densității corpurilor lichide și solide. /<fr. hydrostatique, germ. hydrostatisch

hidrostatic a. relativ la hidrostatică: balanță hidrostatică.

*idrostátic, -ă adj. (d. idrostat). Relativ la stabilitatea apeĭ întrebuințate la constatarea echilibruluĭ eĭ. Balanța idrostatică, o balanță imaginată de Galileŭ ca să verifice principiu luĭ Arhimede și să determine greutatea specifică, densitatea corpurilor. S. f. Acea parte a mecaniciĭ care studiază echilibru lichidelor și presiunea lor asupra vaselor: Arhimede a creat idrostatica.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!hidrostátică (hi-dros-ta-/-dro-sta-) s. f., g.-d. art. hidrostáticii

hidrostátică s. f. (sil. -dro-; mf. -sta-), g.-d. art. hidrostáticii

!hidrostátic (hi-dros-ta-/-dro-sta-) adj. m., pl. hidrostátici; f. hidrostátică, pl. hidrostátice

hidrostátic adj. (sil. -dro-; mf. -sta-) → static


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIDROSTÁTICĂ s. (MEC.) statica lichidelor.

HIDROSTATICĂ s. (MEC.) statica lichidelor.

arată toate definițiile

Intrare: hidrostatică
  • silabație: hi-dros-ta-, hi-dro-sta- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidrostatică
  • hidrostatica
plural
genitiv-dativ singular
  • hidrostatici
  • hidrostaticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: hidrostatic
hidrostatic adjectiv
  • silabație: hi-dros-ta-tic, hi-dro-sta-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidrostatic
  • hidrostaticul
  • hidrostaticu‑
  • hidrostatică
  • hidrostatica
plural
  • hidrostatici
  • hidrostaticii
  • hidrostatice
  • hidrostaticele
genitiv-dativ singular
  • hidrostatic
  • hidrostaticului
  • hidrostatice
  • hidrostaticei
plural
  • hidrostatici
  • hidrostaticilor
  • hidrostatice
  • hidrostaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hidrostatică

  • 1. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele; statica fluidelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

hidrostatic

  • 1. Care se referă la echilibrul fluidelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Balanță hidrostatică = balanță cu care se determină densitatea corpurilor prin cântărirea lor mai întâi în aer, iar apoi cufundate într-un lichid.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: