15 definiții pentru hemoptizie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEMOPTIZÍE, hemoptizii, s. f. Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară. – Din fr. hémoptysie.

HEMOPTIZÍE, hemoptizii, s. f. Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară. – Din fr. hémoptysie.

hemoptizie sf [At: ENC. ROM. / S și: ~iie / V: em~ / Pl: ~ii / E: fr hémoptysie] (Med) Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară.

HEMOPTIZÍE, hemoptizii, s. f. Eliminare sau vărsare de sînge provocată de o hemoragie a căilor respiratorii (mai ales în cazuri de tuberculoză). Henrieta, care și ea are hemoptizii... moare de o boală de piept. CĂLINESCU, E. 33. A murit la Constantinopol,.. în urma hemoptiziei ce i se pricinuise de loviturile de paturi de pușcă în piept. GHICA, S. A. 146.

HEMOPTIZÍE s.f. Eliminare de sânge pe gură cauzată de o hemoragie a căilor respiratorii. [Gen. -iei. / < fr. hémoptysie, cf. gr. haima – sânge, ptysis – scuipat].

HEMOPTIZÍE s. f. eliminare de sânge pe gură, cauzată de o hemoragie a căilor respiratorii. (< fr. hémoptysie)

HEMOPTIZÍE ~i f. Eliminare de sânge pe gură, cauzată de unele leziuni ale căilor respiratorii. /<fr. hémoptysie

*emoptizíe f. (vgr. ῾aimó-ptysis. V. ptialină). Med. Scuĭpare (vărsare) de sînge.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!hemoptizíe (-mop-ti-/-mo-pti-) s. f., art. hemoptizía, g.-d. art. hemoptizíei; pl. hemoptizíi, art. hemoptizíile

hemoptizíe s. f. (sil. mf. -pti-), art. hemoptizía, g.-d. art. hemoptizíei; pl. hemoptizíi, art. hemoptizíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HEMOPTIZÍE s. (MED.) (pop.) scuipare de sânge.

HEMOPTIZIE s. (MED.) (pop.) scuipare de sînge.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HEMO- „sînge, globule roșii, hematii”. ◊ gr. haima „sînge” > fr. hémo-, engl. hemo- și haemo-, germ. hämo > rom. hemo-.~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., biologie a sîngelui; ~blast (v. -blast), s. n., celulă tulpină; sin. hemocitoblast; ~cel (v. -cel1), s. n., cavitate a corpului la unele nevertebrate, originară din fragmentarea mezodermului sub formă de sinusuri sau lacune pline cu sînge în blastocel; ~cit (v. -cit), s. n., celulă sanguină; sin. hematocit; ~citoblast (v. cito-, v. -blast), s. n., hemoblast*; ~citofagie (v. cito-, v. -fagie), s. f., fenomen de citofagie, manifestat la celulele sîngelui și la organele hematopoietice; ~citometru (v. cito-, v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea numărului de hematii dintr-un volum de sînge; ~citopenie (v. cito-, v. -penie), s. f., diminuare a numărului de hematii din sînge; ~clazie (v. -clazie), s. f., 1. Scădere a numărului de leucocite din masa sanguină. 2. Hemoliză*; ~colecist (v. cole-, v. -cist), s. n., acumulare de sînge în vezicula biliară; ~conie (v. -conie), s. f., corpusculi foarte mici, observați în sînge la ultramicroscop și care prezintă mișcări browniene; ~crinie (v. -crinie), s. f., vărsare a hormonilor în sînge; ~crinoterapie (v. crino-2, v. -terapie), s. f., utilizare în scop terapeutic a unui amestec injectabil de sînge și de extract glandular; ~crioscopie (v. crio-1, v. -scopie), s. f., determinare a punctului de înghețare a sîngelui; ~crom (v. -crom), s. m., termen generic pentru pigmenții sanguini transportori de oxigen; ~cromogen (v. cromo-, v. -gen1), s. m., compus rezultat din combinarea heliului cu diverse substanțe azotate; ~cromometru (v. cromo-, v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea procentului de hemoglobină din sînge; ~cultură (v. -cultură), s. f., cultivare și identificare a unor germeni patogeni în sînge prin însămînțarea lor pe un mediu adecvat; sin. hematocultură; ~dinamometru (v. dinamo-, v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea presiunii sîngelui; ~dromograf (v. dromo-, v. -graf), s. n., debitmetru bazat pe deplasarea variabilă de către curentul sanguin a unei supape, ale cărei mișcări sînt înregistrate pneumatic; ~dromometru (v. dromo-, v. -metru1), s. n., aparat de măsurat viteza de circulație a sîngelui în vene și artere; ~fag (v. -fag), adj., 1. adj., (Despre animale) Care se hrănește cu sînge. 2. adj., (Despre celule fagocitare) Care distruge globulele roșii; ~filie (v. -filie1), s. f., boală de sînge ereditară, caracterizată printr-o predispoziție patologică la hemoragii datorită insuficientei puteri de coagulare a sîngelui; ~genie (v. -genie1), s. f., afecțiune caracterizată prin hemoragii care survin spontan, ca urmare a scăderii pronunțate a numărului de trombocite; ~gramă (v. -gramă), s. f., analiză medicală prin care se stabilește compoziția sîngelui; ~histioblast (v. histio-, v. -blast), s. n., celulă cu citoplasma ușor bazofilă și cu nucleu rotunjit și semilunar, prezentă în splină și în măduva osoasă; ~id (v. -id), adj., care se aseamănă cu sîngele; ~leucogramă (v. leuco-, v. -gramă), s. f., analiză de laborator constînd în notarea hematiilor și a leucocitelor; ~limfă (v. -limfă), s. f., lichid organic din aparatul circulator al nevertebratelor, corespunzător sîngelui; ~litic (v. -litic2), adj., care distruge hematiile; ~liză (v. -liză), s. f., fenomen de distrugere patologică a globulelor roșii din sînge; sin. eritrocitoliză, hematoliză, hemoclazie (2); ~manometru (v. mano-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea presiunii sanguine; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Aparat pentru dozarea hemoglobinei din sînge. 2. Aparat pentru determinarea cantității de hemoglobină din sînge; ~neurocrinie (v. neuro-, v. -crinie), s. f., vărsare a hormonilor hipofizari în sistemul nervos prin mijlocirea circulației porte hipotalamohipofizare; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile sîngelui; ~poieză (~poeză) (v. -poieză), s. f., hematopoieză*; ~ptizie (v. -ptizie), s. f., eliminare de sînge pe gură, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., hemoragie*; ~ragie (v. -ragie), s. f., scurgere abundentă de sînge, datorită ruperii peretelui unui vas sanguin; sin. hemoptoză; ~ree (v. -ree), s. f., curgere de sînge; sin. hematoree; ~rinie (v. -rinie), s. f., hemoragie nazală produsă de ruperea unui vas de sînge; ~spermie (v. -spermie), s. f., hematospermie*; ~static (v. -static), adj., s. n., (medicament) care oprește o hemoragie; sin. hematostatic; ~stază (v. -stază), s. f., oprire a unei hemoragii prin mijloace proprii organismului sau prin procedee medicale; ~tahometru (v. taho-, v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea vitezei de circulație a sîngelui; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament al unei boli prin transfuzii de sînge; sin. hematoterapie; ~tipologie (v. tipo-, v. -logie1), s. f., determinare tipologică a unei populații cu ajutorul grupelor sanguine; ~toxie (v. -toxie), s. f., otrăvire a sîngelui; ~trop (v. -trop), adj., (despre un virus) care se fixează electiv pe celulele sanguine.

Intrare: hemoptizie
hemoptizie substantiv feminin
  • silabație: he-mop-ti-, he-mo-pti- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hemoptizie
  • hemoptizia
plural
  • hemoptizii
  • hemoptiziile
genitiv-dativ singular
  • hemoptizii
  • hemoptiziei
plural
  • hemoptizii
  • hemoptiziilor
vocativ singular
plural

hemoptizie

  • 1. Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Henrieta, care și ea are hemoptizii... moare de o boală de piept. CĂLINESCU, E. 33.
      surse: DLRLC
    • A murit la Constantinopol,.. în urma hemoptiziei ce i se pricinuise de loviturile de paturi de pușcă în piept. GHICA, S. A. 146.
      surse: DLRLC

etimologie: