2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEMISTÍH s. n. v. emistih.

hemistih sn vz emistih

EMISTÍH, emistihuri, s. n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură). – Din fr. hémistiche, lat. hemistichium.

EMISTÍH, emistihuri, s. n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură). – Din fr. hémistiche, lat. hemistichium.

emistih sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / S și: (înv) ~ich / V: (îvr) hemistic, h~ / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: fr hémistiche, lat hemistihum] Fiecare dintre cele două jumătăți de vers, despărțite prin cezură. corectată

EMISTÍH, emistihuri, s. n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură). – Variantă: hemistíh s. n.

EMISTÍH s.n. Fiecare dintre cele două jumătăți de vers despărțite prin cezură. [Var. hemistih s.n. / < fr. hémistiche, cf. gr. hemi – jumătate, stichos – vers].

EMISTÍH s. n. fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers, despărțite prin cezură. (< fr. hémistiche, lat. hemistichium)

EMISTÍH ~uri n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers, despărțite de cezură. [Sil. -mi-stih] /<fr. hémistiche, lat. hemistichium

*emistíh n., pl. urĭ (vgr. ῾emistihos și ῾emistihion. V. stih). Jumătate de vers.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!emistih (-mis-tih/-mi-stih) s. n., pl. emistihuri

emistíh s. n. (sil. mf. -stih), pl. emistíhuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EMISTÍH s. (LIT.) (înv.) semistih. (~ al unui vers.)

EMISTIH s. (LIT.) (înv.) semistih. (~ al unui vers.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

EMI-, v. HEMI-.~sferă (hemisferă) (v. -sferă), s. f., 1. Jumătate dintr-o sferă. 2. Fiecare din cele două părți simetrice ale creierului mare, de formă eliptică. 3. Fiecare din cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre, delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru și de primul meridian; ~stih (hemistih) (v. -stih), s. n., fiecare din cele două jumătăți ale unui vers, despărțite de cezură.

EMISTIH sau HEMISTIH (< fr. hemistiche ; gr. hemistichion, jumătate de vers) Una din cele două jumătăți ale unui vers, separate prin cezură. Ex. Ale turnurilor umbre – peste unde stau culcate... (GR. ALEXANDRESCU, Umbra lui Mircea. La Cozia) De multe ori emistihurile nu sînt egale. Bietele paseri gonite de vînt, – și purtate ca frunza... (G. Coșbuc, După furtună)

Intrare: hemistih
hemistih
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: emistih
  • silabație: e-mis-tih, e-mi-stih info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emistih
  • emistihul
  • emistihu‑
plural
  • emistihuri
  • emistihurile
genitiv-dativ singular
  • emistih
  • emistihului
plural
  • emistihuri
  • emistihurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hemistih
  • hemistihul
  • hemistihu‑
plural
  • hemistihuri
  • hemistihurile
genitiv-dativ singular
  • hemistih
  • hemistihului
plural
  • hemistihuri
  • hemistihurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

emistih, emistihurisubstantiv neutru

  • 1. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură). DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: semistih
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.