9 definiții pentru harabagie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HARABAGÍE s. f. (Reg.) Cărăușie. – Harabagiu + suf. -ie.

HARABAGÍE s. f. (Reg.) Cărăușie. – Harabagiu + suf. -ie.

harabagie sf [At: CREANGĂ, P. 107 / Pl: ~ii / E: harabagiu + -ie] (Tcî) Cărăușie.

HARABAGÍE s. f. (Mold., rar) Meseria de harabagiu; cărăușie. Moș Nichifor fugea de cărăușie...; el să ferea de rădicături, pentru că să temea de surpătură. Harabagia – zicea el – e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie. CREANGĂ, P. 107.

harabagie f. Mold. cărăușie: harabagia e mai bună CR.

harabagíe f. (formațiune improprie îld. harabagerie). Cr. Harabagerie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

harabagíe (reg.) s. f., art. harabagía, g.-d. harabagíi, art. harabagíei

harabagíe s. f., art. harabagía, g.-d. harabagíi, art. harabagíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HARABAGÍE s. v. cărăușie, cărăușit.

harabagie s. v. CĂRĂUȘIE. CĂRĂUȘIT.

Intrare: harabagie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harabagie
  • harabagia
plural
genitiv-dativ singular
  • harabagii
  • harabagiei
plural
vocativ singular
plural

harabagie

  • exemple
    • Moș Nichifor fugea de cărăușie...; el să ferea de rădicături, pentru că să temea de surpătură. Harabagia – zicea el – e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie. CREANGĂ, P. 107.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Harabagiu + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09