2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HANDICAPÁT, -Ă, handicapați, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care are o infirmitate. 2. (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă). – V. handicapa.

HANDICAPÁT, -Ă, handicapați, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care are o infirmitate. 2. (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă). – V. handicapa.

handicapat2, ~ă [At: IORDAN, L. R. A. 499 / Pl: ~ați, ~e / E: handicapa] 1-2 a (Înv) îngreunat sau ușurat printr-un handicap (3). 3 a (Fig) Stânjenit. 4 a (Fig) Pus în inferioritate. 5-6 smf, a (Persoană) care are o infirmitate. 7-8 smf, a (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă).

HANDICAPÁT, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) dezavantajat fizic, ca urmare a unei deficiențe senzoriale sau motorii. 2. (stat, colectivitate) aflat în stare de inferioritate (economică). 3. (sportiv, echipă) dezavantajat într-o întrecere. (< fr. handicapé)

HANDICAPÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care are o infirmitate (fizică și psihică). 2) Care se află în dezavantaj într-o întrecere sportivă. /v. a handicapa


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*handicapát adj. m., s. m., pl. handicapáți; adj. f., s. f. handicapátă, pl. handicapáte

handicapát adj. m., pl. handicapáți; f. sg. handicapátă, pl. handicapáte


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

handicapat, -ă, handicapați, -te s. m., s. f. (peior.) persoană dezagreabilă / antipatică / enervantă.

Intrare: handicapată
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • handicapa
  • handicapata
plural
  • handicapate
  • handicapatele
genitiv-dativ singular
  • handicapate
  • handicapatei
plural
  • handicapate
  • handicapatelor
vocativ singular
  • handicapa
  • handicapato
plural
  • handicapatelor
Intrare: handicapat (adj.)
handicapat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • handicapat
  • handicapatul
  • handicapatu‑
  • handicapa
  • handicapata
plural
  • handicapați
  • handicapații
  • handicapate
  • handicapatele
genitiv-dativ singular
  • handicapat
  • handicapatului
  • handicapate
  • handicapatei
plural
  • handicapați
  • handicapaților
  • handicapate
  • handicapatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

handicapat, -ă handicapată

  • 1. (Persoană) care are o infirmitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. (Stat, colectivitate) aflat în stare de inferioritate (economică).
    surse: MDN '00

etimologie: