6 definiții pentru hanat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hanat sn [At: IORGA, L. II, 251 / Pl: ~uri / E: han1 + -at] Domnie a unui han1 (1).

HANÁT, hanaturi, s. n. Stat, teritoriu condus de un han1. – Han1 + suf. -at.

HANÁT, hanaturi, s. n. Stat, teritoriu condus de un han1. – Han1 + suf. -at.

HANÁT ~uri n. ist. Stat condus de un han. /han + suf. ~at


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hanát s. n., pl. hanáturi

hanát s. n., pl. hanáturi/hanáte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HANATUL CRIMEII, stat feudal tătar. Constituit în c. 1430, în urma descompunerii Hoardei de Aur, pe terit. care cuprindea pen. Crimeea, Kubanul, reg. M. Azov și țărmul de N al Mării Negre. Capitala la Bahcisarai. Sub dinastia Ghirailor, tătarii de aici au făcut dese incursiuni de pradă în Rusia, Ucraina, Polonia și Țările Române. Vasal Imp. Otoman (1475-1775), iar din 1783 alipit Rusiei.

Intrare: hanat
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hanat
  • hanatul
  • hanatu‑
plural
  • hanaturi
  • hanaturile
genitiv-dativ singular
  • hanat
  • hanatului
plural
  • hanaturi
  • hanaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hanat

  • 1. Stat, teritoriu condus de un han (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Han (1.) + sufix -at.
    surse: DEX '09 DEX '98