13 definiții pentru hagiograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie despre viețile sfinților. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographe.

hagiograf, ~ă [At: IORGA, L. II, 618 / P: ~gi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr hagiographe gr άγιόγρφος] 1 smf Persoană care studiază și scrie despre vieți ale sfinților. 2 a Care conține vieți ale sfinților. 3-8 Hagiografic (1-6).

HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie viețile sfinților. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographe.

HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie despre viețile sfinților. – Pronunțat: -gi-o-.

HAGIOGRÁF s.m. Autor care scrie despre viețile sfinților. [Pron. -gi-o-. / cf. fr. hagiographe, lat. hagiographus].

HAGIOGRÁF s. m. autor de hagiografie (2). (< fr. hagio-graphe)

HAGIOGRÁF ~i m. Autor de hagiografii. [Sil. ha-gi-o-graf] /<fr. hagiographe

*agiográf m. (vgr. agiográphos; ágios, sfînt, și grápho, scriŭ. V. zugrav). Scriitor de lucrurĭ sfinte (ca sfîntu Eŭsebiŭ și Atanasie). – Și hag-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hagiográf (-gi-o-graf) s. m., pl. hagiográfi

hagiográf s. m. (sil. -gi-o-graf ), pl. hagiográfi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HAGIO- „sacru, sfînt”. ◊ gr. hagios „sacru” > fr. hagio-, germ. id. > rom. hagio-.~graf (v. -graf), s. m., autor care scrie despre viețile sfinților; ~grafie (v. -grafie), s. f., ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; sin. hagiologie; ~logie (v. -logie1), s. f., hagiografie*.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

hagiograf, hagiografi și (2) hagiografe s. m. și n. 1. S. m. Autor de vieți ale sfinților. 2. S. n. pl. Carte bisericească cuprinzând întreg Vechiul Testament, cu excepția Pentateuhului și a cărților prorocilor. – Din fr. hagiographe.

Intrare: hagiograf
  • silabație: ha-gi-o-graf info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hagiograf
  • hagiograful
  • hagiografu‑
plural
  • hagiografi
  • hagiografii
genitiv-dativ singular
  • hagiograf
  • hagiografului
plural
  • hagiografi
  • hagiografilor
vocativ singular
  • hagiografule
  • hagiografe
plural
  • hagiografilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hagiograf

  • 1. Autor care scrie despre viețile sfinților.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: