2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

HADÂMB, hadâmbi, s. m. (Înv.) Eunuc. – Din tc. hadım.

HADÂMB, hadâmbi, s. m. (Înv.) Eunuc. – Din tc. hadım.

hadâmb sm vz hadâm

HADÎMB, hadîmbi, s. m. 1. (Înv. și arh.) Eunuc. 2. (Reg.) Bou sau cal nejugănit bine. – Tc. hadım.

cadân sm vz hadâm

hadâm sm [At: MOXA, 393/11 / V: cadân, ~mb, ~ân / Pl: ~i / E: tc hadym] (Trî) Eunuc.

hadân sm vz hadâm

HADÎM, HADÎN, Mold. HADÎMB sm. 1 Eunuc, scopit: au trimis la dînsul pre un ~ (CANT.); un eunuc, sau cum zic ei un hadîn, mă duse în apartamentul bolnavei (BOL.) 3 🐕 Bou neîntors bine, cal nejugănit bine, rîncaciu (RV.-CRG.) [tc. hadym].

HADÎMB, hadîmbi, s. m. (Învechit și arhaizant) Eunuc. Haremul era undeva, într-o tainiță, după alte ziduri, subt paza hadîmbilor negri, necunoscut încă unui ochi străin. SADOVEANU, Z. C. 277.

hadân m. eunuc: întreabă favorita pe vechiul ei hadân BOL. [Turc. HADYN].

hadîm, -în și (est) -îmb m. (turc. hadym, ar. gadyn). Vechĭ. Eŭnuc, scopit, castrat. – Azĭ hadîmb, matahală, persoană voluminoasă: un hadîmb de babă cu șalele cît rîșnița (V. Caraivan, Neam. Rom. Lit 2, 813). V. huĭdumă.

Ortografice DOOM

hadâmb (înv.) s. m., pl. hadâmbi

hadâmb (înv.) s. m., pl. hadâmbi

hadâmb s. m., pl. hadâmbi

Etimologice

hadîmb (hadîmbi), s. m. – Eunuc, castrat. – Var. (înv.) hadîm. Tc. hadım (Șeineanu, III, 58; Meyer 144), cf. alb. hadëm, bg. hadum, sb. hàdum.

Enciclopedice

SOLIMAN-pașa (Hadâmbul „Eunucul”) (sec. 15), comandant militar turc, beglerbeg al Rumeliei. Conducător al oștirii otomane înfrânte de Ștefan cel Mare în bătălia de lângă Vaslui (ian. 1475). A comandat avangarda armatei turce în lupta de la Valea Albă (iul. 1476).

HADÎMB; Hadîmbul, fam. (Isp V); Hadămbul b. (16 A IV 290); – Iani (Sd V 96), < tc. hadum „eunuc”.

Sinonime

HADÂMB s. v. eunuc.

hadîmb s. v. EUNUC.

Regionalisme / arhaisme

hadân, hadâni, s.m. (înv.) turc scopit, paznic al seraiului Sultanului; eunuc.

Intrare: Hadâmb
Hadâmb nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hadâmb
Intrare: hadâmb
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hadâmb
  • hadâmbul
  • hadâmbu‑
plural
  • hadâmbi
  • hadâmbii
genitiv-dativ singular
  • hadâmb
  • hadâmbului
plural
  • hadâmbi
  • hadâmbilor
vocativ singular
  • hadâmbule
  • hadâmbe
plural
  • hadâmbilor
hadâm
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cadân
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hadân
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hadâmb, hadâmbisubstantiv masculin

  • 1. învechit Eunuc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: eunuc
    • format_quote Haremul era undeva, într-o tainiță, după alte ziduri, subt paza hadîmbilor negri, necunoscut încă unui ochi străin. SADOVEANU, Z. C. 277. DLRLC
  • 2. regional Bou sau cal nejugănit bine. DLRM
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.