opțiuni

2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HADẤMB, hadâmbi, s. m. (Înv.) Eunuc. – Din tc. hadim.

HADẤMB, hadâmbi, s. m. (Înv.) Eunuc. – Din tc. hadim.

HADÂMB, hadâmbi, s. m. 1. (Înv. și arh.) Eunuc. 2. (Reg.) Bou sau cal nejugănit bine. – Tc. hadım.

hadâmb sm vz hadâm@

HADÎ́MB, hadîmbi, s. m. (Învechit și arhaizant) Eunuc. Haremul era undeva, într-o tainiță, după alte ziduri, subt paza hadîmbilor negri, necunoscut încă unui ochi străin. SADOVEANU, Z. C. 277.

hadî́m, -î́n și (est) -î́mb m. (turc. hadym, ar. gadyn). Vechĭ. Eŭnuc, scopit, castrat. – Azĭ hadîmb, matahală, persoană voluminoasă: un hadîmb de babă cu șalele cît rîșnița (V. Caraivan, Neam. Rom. Lit 2, 813). V. huĭdumă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hadấmb (înv.) s. m., pl. hadấmbi

hadâmb s. m., pl. hadâmbi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HADÂMB s. v. eunuc.

hadîmb s. v. EUNUC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hadîmb (hadấmbi), s. m. – Eunuc, castrat. – Var. (înv.) hadîm. Tc. hadim (Șeineanu, III, 58; Meyer 144), cf. alb. hadëm, bg. hadum, sb. hàdum.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SOLIMAN-pașa (Hadâmbul „Eunucul”) (sec. 15), comandant militar turc, beglerbeg al Rumeliei. Conducător al oștirii otomane înfrânte de Ștefan cel Mare în bătălia de lângă Vaslui (ian. 1475). A comandat avangarda armatei turce în lupta de la Valea Albă (iul. 1476).

HADÎMB; Hadîmbul, fam. (Isp V); Hadămbul b. (16 A IV 290); – Iani (Sd V 96), < tc. hadum „eunuc”.

Intrare: Hadâmb
Hadâmb nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hadâmb
Intrare: hadâmb
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hadâmb
  • hadâmbul
  • hadâmbu‑
plural
  • hadâmbi
  • hadâmbii
genitiv-dativ singular
  • hadâmb
  • hadâmbului
plural
  • hadâmbi
  • hadâmbilor
vocativ singular
  • hadâmbule
  • hadâmbe
plural
  • hadâmbilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă

hadâmb

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Haremul era undeva, într-o tainiță, după alte ziduri, subt paza hadîmbilor negri, necunoscut încă unui ochi străin. SADOVEANU, Z. C. 277.
      surse: DLRLC
  • 2. regional Bou sau cal nejugănit bine.
    surse: DLRM

etimologie: