2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GULERAT, -Ă, gulerați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Peior.) (Persoană) care poartă guler (scrobit). ♦ (Funcționar, militar) care este îmbrăcat în uniformă; fig. (persoană) având o atitudine arogantă, sfidătoare. 2. Adj. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. – Din guler.

gulerat, ~ă [At: ALECSANDRI, T. 57 / V: (pmz) gurelat / Pl: ~ați, ~e / E: guler + -at] 1-2 smf, a (Prt) (Persoană) care poartă guler (mare sau scrobit). 3-4 smf, a (Fig; prt) (Persoană) care este îmbrăcată în uniformă de militar sau de funcționar. 5-6 smf, a (Înv; fig; prt) (Persoană) care aparținea claselor dominante (având o atitudine arogantă, sfidătoare). 7-8 smf, a (Fig; prt) (Persoană) care este bine îmbrăcată. 9 a (D. animale) Care are o dungă (albă) în jurul gâtului.

GULERAT, -Ă, gulerați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Peior.) (Persoană) care poartă guler (scrobit). ♦ (Funcționar, militar) care este îmbrăcat în uniformă; fig. (persoană) care aparținea claselor dominante (având o atitudine arogantă, sfidătoare). 2. Adj. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. – Din guler.

GULERAT, -Ă, gulerați, -te, adj. 1. Care poartă guler (înalt și scrobit); p. ext. care face parte din clasa dominantă, care are caracteristicile acestei clase; trufaș, arogant, obraznic. Rar se întîmpla să pice la Văcărești și un mușteriu gulerat care, casier fiind, ori contabil, ori director la vreo întreprindere mare, furase mult. PAS, Z. IV 111. Ciocoii gulerați Sint la inimă spurcați. BOLLIAC, O. 191. Latră, ciocoi gulerat, Că eu astăzi n-am mîncat. ALECSANDRI, P. P. 250. ◊ (Substantivat) Trăiesc bine boierii, gulerații! STANCU, D. 9. Hai la poliție! – Nu pune mîna, gule- ratule! ALECSANDRI, T. 57. 2. (Despre animale) Cu o dungă albă în jurul gîtului. Oaie gulerată. Porumbel gulerat.Umbli sărind din gard în gard, Ca un cîne gulerat. ȘEZ. I 211.

GULERAT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival Care poartă guler înalt și scrobit; cu guler înalt și scrobit (la îmbrăcăminte). 2) înv. depr. Care făcea parte din pătura socială dominantă. 3) (despre animale) Care are o dungă (de obicei de altă culoare) în jurul gâtului. /guler + suf. ~at

gulerat a. 1. care poartă un guler; 2. fig. obraznic: ciocoiu gulerat; 3. se zice de câinii cari au în jurul gâtului o vargă colorată. ║ m. pop. sergent de oraș, gardist.

gulerát, -ă adj. Care are guler, vorbind maĭ ales de ceĭ în uniformă. Iron. Cĭocoĭ gulerat, agent fiscal în uniformă: am plătit ca să nu maĭ văd gulerațiĭ ceĭa la poarta mea! Cîne, porumb gulerat, care are în prejuru gîtuluĭ păr saŭ pene de altă coloare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gulerat adj. m., s. m., pl. gulerați; adj. f., s. f. gulera, pl. gulerate

gulerat adj. m., s. m., pl. gulerați; adj. f., s. f. gulerată, pl. gulerate

gulerat adj. m., s. m., pl. gulerați; f. sg. gulerată, pl. gulerate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLOIER GULERAT MIC s. v. prundăraș.

ploier gulerat mic s. v. PRUNDĂRAȘ.

Intrare: gulerat (adj.)
gulerat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gulerat
  • guleratul
  • guleratu‑
  • gulera
  • gulerata
plural
  • gulerați
  • gulerații
  • gulerate
  • guleratele
genitiv-dativ singular
  • gulerat
  • guleratului
  • gulerate
  • guleratei
plural
  • gulerați
  • guleraților
  • gulerate
  • guleratelor
vocativ singular
plural
gurelat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gulerat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gulerat
  • guleratul
  • guleratu‑
plural
  • gulerați
  • gulerații
genitiv-dativ singular
  • gulerat
  • guleratului
plural
  • gulerați
  • guleraților
vocativ singular
  • guleratule
  • gulerate
plural
  • guleraților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gulerat, guleraadjectiv

  • 1. peiorativ (Despre oameni) Care poartă guler (scrobit). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rar se întîmpla să pice la Văcărești și un mușteriu gulerat care, casier fiind, ori contabil, ori director la vreo întreprindere mare, furase mult. PAS, Z. IV 111. DLRLC
    • 1.1. figurat Care are o atitudine arogantă, sfidătoare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ciocoii gulerați Sint la inimă spurcați. BOLLIAC, O. 191. DLRLC
      • format_quote Latră, ciocoi gulerat, Că eu astăzi n-am mîncat. ALECSANDRI, P. P. 250. DLRLC
  • 2. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oaie gulerată. Porumbel gulerat. DLRLC
    • format_quote Umbli sărind din gard în gard, Ca un cîne gulerat. ȘEZ. I 211. DLRLC
etimologie:
  • guler DEX '09 DEX '98

gulerat, gulerațisubstantiv masculin
gulera, guleratesubstantiv feminin

  • 1. peiorativ Persoană care poartă guler (scrobit). DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Funcționar, militar etc. care este îmbrăcat în uniformă. DEX '09
    • 1.2. figurat Persoană având o atitudine arogantă, sfidătoare. DEX '09
      • format_quote Trăiesc bine boierii, gulerații! STANCU, D. 9. DLRLC
      • format_quote Hai la poliție! – Nu pune mîna, guleratule! ALECSANDRI, T. 57. DLRLC
etimologie:
  • guler DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.