17 definiții pentru gubav

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GUBAV, -Ă, gubavi, -e, adj. (Reg.) Bolnăvicios; lipsit de putere, slab. – Din sb. gubav „lepros”.

gubav, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 110 / V: (reg) ~băv / A și: ~bav / Pl: ~i, ~e / E: srb gubav „lepros”] (Reg) 1 Lepros. 2 (Pex) Care are bube. 3 (Pgn) Bolnăvicios. 4 (Pgn) Lipsit de putere. 5 (Pgn) Slab. 6 (Pbl) Smerit.

GUBAV, -Ă, gubavi, -e, adj. (Reg.) Bolnăvicios; lipsit de putere, slab. – Din scr. gubav „lepros”.

GUBAV, -Ă, gubavi, -e, adj. (Regional) Bolnăvicios; slăbănog, lipsit de putere. Bărbatul ei s-a întîmplat să fie un om gubav care tot tînjea primăvara. SADOVEANU, N. P. 82. Tot umblînd noi din școală în școală, mai mult ia așa «de frunza frăsinelului», mîne-poimîne avem să ne trezim niște babalîci gubavi și oftigoși. CREANGĂ, A. 124.

gubav a. Mold. slăbănog, gălbegios la față: niște babalâci gubavi și ofticoși CR. [Serb. GUBAV].

gúbav, -ă adj. (sîrb. gubav, vsl. gombavŭ, lepros, d. guba, vsl. gomba, lepră; ung. gubás, lepros). Vechĭ. Lepros. Fig. Smerit, umilit. Azĭ. Est. Slăbănog, bolnăvicĭos: boiĭ scăpase, numaĭ unu, maĭ gubav, fusese tîrît de valurĭ (Sov. 194). – Și Șez. (31, 111). – În vest -áv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gubav (reg.) adj. m., pl. gubavi; f. gubavă, pl. gubave

gubav (reg.) adj. m., pl. gubavi; f. gubavă, pl. gubave

gubav adj. m., pl. gubavi; f. sg. gubavă, pl. gubave

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GUBAV adj. v. bolnăvicios, debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred.

gubav adj. v. BOLNĂVICIOS. DEBIL. DELICAT. FIRAV. FRAGIL. GINGAȘ. PIRPIRIU. PLĂPÎND. PRIZĂRIT. SFRIJIT. SLAB. SLĂBĂNOG. SLĂBUȚ. ȘUBRED.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gubav (gubavă), adj.1. (Înv.) Lepros. – 2. Bubos, plin de bube. – 3. Bolnăvicios. Sl. gąbavŭ „lepros” (Cihac, II, 131; Löwe 32), prin intermediul sb. gubav „rîios” (DAR). – Der. gubăvi, vb. (a se îmbolnăvi de lepră), cf. sb. gubati se; gubăv(en)ie, s. f. (înv., lepră; sifilis; Basar., decrepitudine).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gubav, gubavă, gubavi, gubave, adj. (reg., înv.) 1. lepros. 2. (fig.) smerit, umil. 3. slăbănog, bolnăvicios, gălbejit.

Intrare: gubav
gubav adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gubav
  • gubavul
  • gubavu‑
  • gubavă
  • gubava
plural
  • gubavi
  • gubavii
  • gubave
  • gubavele
genitiv-dativ singular
  • gubav
  • gubavului
  • gubave
  • gubavei
plural
  • gubavi
  • gubavilor
  • gubave
  • gubavelor
vocativ singular
plural
gubăv
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gubav, gubavăadjectiv

  • 1. regional Lipsit de putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bărbatul ei s-a întîmplat să fie un om gubav care tot tînjea primăvara. SADOVEANU, N. P. 82. DLRLC
    • format_quote Tot umblînd noi din școală în școală, mai mult ia așa «de frunza frăsinelului», mîne-poimîne avem să ne trezim niște babalîci gubavi și oftigoși. CREANGĂ, A. 124. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.