GUAȘĂ, (2) guașe, s. f. 1. Culoare preparată din pigmenți minerali, gumă arabică și apă, folosită în pictură. 2. Tablou executat cu guașă (1). [Var.: guaș s. n.] – Din fr. gouache.

guașă sf [At: SCRIBAN, D. / V: guaș sn, ~șe / Pl: ~șe / E: fr gouache] 1 Culoare preparată din pigmenți minerali, gumă arabică și apă, folosită în pictură. 2 Tablou executat cu guașă (1).

GUAȘĂ, guașe, s. f. 1. Culoare preparată din pigmenți minerali, gumă arabică și apă, folosită în pictură. 2. Tablou executat cu guașă (1). [Var.: guaș s. n.] – Din fr. gouache.

GUAȘĂ, guașe, s. f. 1. Culoare preparată din gumă arabică dizolvată în apă și amestecată cu pigmenți minerali, care servește la executarea desenelor originale pentru afișele în culori sau a desenelor din industria grafică. ♦ Vopsea amestecată cu clei și cu miere, ca să devină ca o pastă și care se folosește în pictură. 2. Pictură sau desen care folosește asemenea culori. – Pronunțat: gua-. - Variantă: guaș s. n.

GUAȘĂ s.f. Culoare obținută dintr-un amestec de vopsele de apă cu gumă arabică și miere. ♦ Pictură în care se folosesc asemenea culori. [Pron. gua-, var. guaș s.n. / < fr. gouache, cf. it. guazzo].

GUAȘĂ s. f. 1. culoare dintr-un amestec de pigmenți minerali cu gumă arabică și miere, în pictură. 2. tablou executat în guașă (1). (< fr. gouache)

GUAȘĂ ~e f. 1) Vopsea preparată din gumă arabică, amestecată cu pigmenți minerali și apă, folosită în pictură. 2) Tablou executat cu astfel de vopsea. [G.-D. guașei; Sil. gua-] /<fr. gouache

guaș sn vz guașă

guașe sf vz guașă

GUAȘ s. n. V. guașă.

GUAȘ s.n. v. guașă.

*guáș n., pl. e (fr. gouache, it. guazzo, băltoagă, guazzare, a umbla pin apă, d. lat. aquatio, udare, aqua, apă). Mod. de a picta cu colorĭ amestecate cu apă gumată. Tabloŭ făcut așa.

guașă (desp. gua-) s. f., art. guașa, g.-d. art. guașei; (desene) pl. guașe

guașă (gua-) s. f., art. guașa, g.-d. art. guașei; (desene) pl. guașe

guașă s. f. (sil. gua-), art. guașa, g.-d. art. guașei; pl. guașe

guașă, gen. guașei