13 definiții pentru griș gris

GRIȘ s. n. Produs alimentar granular, obținut din boabe de grâu sau de alte cereale. [Var.: gris s. n.] – Din germ. Griess.

GRIȘ s. n. Produs alimentar obținut din boabe de grâu sau de alte cereale, măcinate mai mare. [Var.: gris s. n.] – Din germ. Griess.

GRIȘ s. n. Produs alimentar obținut din grîu și din alte cereale, măcinate mai mare decît pentru făină. Griș cu lapte. Găluște de griș. Budincă de griș. – Variante: gris s. n., (Mold.) grísă (HOGAȘ, DR. II 40) s. f.

griș s. n. – Produs alimentar obținut din boabe de grîu măcinate. – Var. grisă. Germ. Gries (Borcea 191), cf. pol. gris, sb. kris.

GRIȘ n. Produs alimentar obținut din boabe de grâu (sau alte cereale), măcinat în formă de granule mici. /<germ. Gries

griș n. 1. făină din grâu măcinat gros; 2. supă făcută dintr'însa. [Nemț. GRIES].

grísă (est) f., pl. e, și griș (vest) n., pl. urĭ (pol. gris, gryz, sîrb. kris, d. germ. griess. V. gresie). Orz orĭ grîŭ prefăcut în granule micĭ de un milimetru, orĭ și maĭ micĭ, și care se întrebuințează în bucătărie (la supă, budincĭ ș. a.) V. crupe.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GRIS, Juan (pseud. lui José Victoriano Gonzáles) (1887-1927), pictor și grafician spaniol. Stabilit la Paris (1906). Unul dintre promotorii cubismului, pe care l-a cultivat cu o extremă rigoare (seria de „Pierrots” și „Arlechini”, „Chitară galbenă”). Colaje.

Intrare: griș
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular griș grișul
plural
genitiv-dativ singular griș grișului
plural
vocativ singular
plural
gris
substantiv neutru (N29) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gris grisul
plural
genitiv-dativ singular gris grisului
plural
vocativ singular
plural