griș sn [At: PISCUPESCU, O. 234 / V: gris sn, grisă sf / E: ger Griess] Produs alimentar obținut din boabe de grâu sau de alte cereale, măcinate mai mare.

GRIȘ s. n. Produs alimentar granular, obținut din boabe de grâu sau de alte cereale. [Var.: gris s. n.] – Din germ. Griess.

GRIȘ s. n. Produs alimentar obținut din boabe de grâu sau de alte cereale, măcinate mai mare. [Var.: gris s. n.] – Din germ. Griess.

GRIȘ s. n. Produs alimentar obținut din grîu și din alte cereale, măcinate mai mare decît pentru făină. Griș cu lapte. Găluște de griș. Budincă de griș. – Variante: gris s. n., (Mold.) grísă (HOGAȘ, DR. II 40) s. f.

GRIȘ n. Produs alimentar obținut din boabe de grâu (sau alte cereale), măcinat în formă de granule mici. /<germ. Gries

griș n. 1. făină din grâu măcinat gros; 2. supă făcută dintr’însa. [Nemț. GRIES].

gris sn vz griș

grisă sf vz griș

GRÍSĂ s. f. v. griș.

grísă (est) f., pl. e, și griș (vest) n., pl. urĭ (pol. gris, gryz, sîrb. kris, d. germ. griess. V. gresie). Orz orĭ grîŭ prefăcut în granule micĭ de un milimetru, orĭ și maĭ micĭ, și care se întrebuințează în bucătărie (la supă, budincĭ ș. a.) V. crupe.

griș s. n.

griș s. n.

griș

griș sg.

griș s. n. – Produs alimentar obținut din boabe de grîu măcinate. – Var. grisă. Germ. Gries (Borcea 191), cf. pol. gris, sb. kris.

GRIS, Juan (pseud. lui José Victoriano Gonzáles) (1887-1927), pictor și grafician spaniol. Stabilit la Paris (1906). Unul dintre promotorii cubismului, pe care l-a cultivat cu o extremă rigoare (seria de „Pierrots” și „Arlechini”, „Chitară galbenă”). Colaje.