opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GREBLARE, greblări, s. f. Acțiunea de a grebla; greblat. – V. grebla.

GREBLARE, greblări, s. f. Acțiunea de a grebla; greblat. – V. grebla.

greblare sf [At: DA ms / Pl: ~lări / E: grebla] Operație făcută cu grebla pentru strângerea paielor, mărunțirea bulgărilor de pământ, nivelarea solului etc. Si: greblat1.

GREBLARE, greblări, s. f. Acțiunea de a grebla.

GREBLA, greblez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge ceva cu grebla; a lucra, a nivela un teren cu grebla. – Din greblă.

grebla vt [At: MARIAN, Î. 16 / Pzi: ~lez / E: derivat de la greblă[1]] 1 A lucra cu grebla. 2 A curăța un loc prin strângere cu grebla Si: (reg) a potoli, a netezi. corectat(ă)

  1. În original, greșit tipărit: grebla — LauraGellner

GREBLA, greblez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge ceva cu grebla; a lucra, a nivela ceva cu grebla. – Din greblă.

GREBLA, greblez, vb. I. Tranz. A lucra (un teren) cu grebla; a face o lucrare cu grebla; a aduna, a strînge (fînul, paiele) cu grebla.

A GREBLA ~ez tranz. 1) (fin, paie, gunoaie etc.) A strânge cu grebla. 2) (pământul săpat sau arat) A nivela cu grebla. 3) depr. (părul) A descâlci și aranja cu pieptenele (sau cu degetele); a pieptăna. /Din greblă

grebléz v. tr. (d. greblă). Netezesc, curăț, sfărîm cu grebla.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

greblare (desp. gre-bla-) s. f., g.-d. art. greblării; pl. greblări

greblare (gre-bla-) s. f., g.-d. art. greblării; pl. greblări

greblare s. f. (sil. -bla-), g.-d. art. greblării; pl. greblări

grebla (a ~) (desp. gre-bla) vb., ind. prez. 1 sg. greblez, 3 greblează; conj. prez. 1 sg. să greblez, 3 să grebleze

grebla (a ~) (gre-bla) vb., ind. prez. 3 greblează

grebla vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. greblez, 3 sg. și pl. greblează; conj. prez. sg. și pl. grebleze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GREBLARE s. v. greblat.

GREBLARE s. greblat. (~ unui teren.)

Intrare: greblare
  • silabație: gre-bla-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • greblare
  • greblarea
plural
  • greblări
  • greblările
genitiv-dativ singular
  • greblări
  • greblării
plural
  • greblări
  • greblărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: grebla
  • silabație: gre-bla info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grebla
  • greblare
  • greblat
  • greblatu‑
  • greblând
  • greblându‑
 singular plural
  • greblează
  • greblați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • greblez
 (să)
  • greblez
  • greblam
  • greblai
  • greblasem
a II-a (tu)
  • greblezi
 (să)
  • greblezi
  • greblai
  • greblași
  • greblaseși
a III-a (el, ea)
  • greblează
 (să)
  • grebleze
  • grebla
  • greblă
  • greblase
plural I (noi)
  • greblăm
 (să)
  • greblăm
  • greblam
  • greblarăm
  • greblaserăm
  • greblasem
a II-a (voi)
  • greblați
 (să)
  • greblați
  • greblați
  • greblarăți
  • greblaserăți
  • greblaseți
a III-a (ei, ele)
  • greblează
 (să)
  • grebleze
  • greblau
  • greblară
  • greblaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

greblare, greblărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a grebla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: greblat
etimologie:
  • vezi grebla DEX '98 DEX '09

grebla, greblezverb

  • 1. A aduna, a strânge ceva cu grebla; a lucra, a nivela un teren cu grebla. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • greblă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.