12 definiții pentru gratifica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. ♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare.

GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. ♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare.

gratifica vt [At: DL / Pzi: ~tific / E: fr gratifier, lat gratificare] 1 A acorda cuiva o gratificație (sau o favoare). 2 (Pex; fig) A atribui ceva cuiva.

GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o favoare, o recompensă; a răsplăti.

GRATIFICÁ vb. I. tr. A da cuiva o răsplată, a acorda o favoare. [P.i. gratífic, 3,6 -că. / < lat., it. gratificare, cf. fr. gratifier].

GRATIFICÁ vb. tr. a acorda o recompensă, o favoare. ◊ (fig.) a atribui cuiva ceva. (< fr. gratifier, lat. gratificare)

A GRATIFICÁ gratífic tranz. (persoane) A răsplăti printr-o gratificație. /<lat. gratificari, fr. gratifier

gratificà v. a acorda un dar, o favoare.

*gratífic, a v. tr. (lat. gratífico, -áre și -cor, -cari, d. gratus, plăcut, și fácere, a face). Acord o favoare, o recompensă, o gratificațiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gratificá (a ~) vb., ind. prez. 3 gratífică

gratificá vb., ind. prez. 1 sg. gratífic, 3 sg. și pl. gratífică

gratifica (ind. prez. 3 sg. și pl. gratifică)

Intrare: gratifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gratifica
  • gratificare
  • gratificat
  • gratificatu‑
  • gratificând
  • gratificându‑
singular plural
  • gratifică
  • gratificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gratific
(să)
  • gratific
  • gratificam
  • gratificai
  • gratificasem
a II-a (tu)
  • gratifici
(să)
  • gratifici
  • gratificai
  • gratificași
  • gratificaseși
a III-a (el, ea)
  • gratifică
(să)
  • gratifice
  • gratifica
  • gratifică
  • gratificase
plural I (noi)
  • gratificăm
(să)
  • gratificăm
  • gratificam
  • gratificarăm
  • gratificaserăm
  • gratificasem
a II-a (voi)
  • gratificați
(să)
  • gratificați
  • gratificați
  • gratificarăți
  • gratificaserăți
  • gratificaseți
a III-a (ei, ele)
  • gratifică
(să)
  • gratifice
  • gratificau
  • gratifica
  • gratificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gratifica

  • 1. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: răsplăti
    • 1.1. figurat A atribui cuiva ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: