17 definiții pentru grajd graj grajdi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRAJD, grajduri, s. n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĭ.

GRAJD, grajduri, s. n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĭ.

grajd sn [At: NECULCE, ap. LET. II, 348/28 / V: ~i, graj / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: vsl граждъ] 1 Construcție special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. 2 (Fig; prt) Locuință foarte murdară. 3 (Reg) Grânar.

GRAJD, grajduri, s. n. Clădire sau încăpere pentru adăpostirea vitelor și a cailor. A vîrît caii la adăpost într-un grajd lipit cu vălătuci, văruit și stropit cu albastru. SADOVEANU, O. II 572. Se sculă de dimineață, se coborî în curte și intră prin grajduri ca să vadă dacă se țin în curățenie. POPESCU, B. I 51. Se duce în grajd și începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212. ◊ Grajd comunal = grajd în care se țin reproducătorii (taurii, armăsarii, vierii) comunei.

GRAJD ~uri n. Construcție specială pentru adăpostirea animalelor domestice (cai, vaci, boi). /<sl. graždi

grajd n. 1. locuință pentru vite; 2. fig. locuință murdară. [Slav. GRAJDĬ].

grajd n., pl. urĭ (vsl. bg. gražd. V. gard). Staul, maĭ ales de caĭ. Fig. Locuință murdară. – În est grajdĭ, pl. -dĭurĭ. V. șopron.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grajd s. n., pl. grájduri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRAJD s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)

GRAJD s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

grajd (grájduri), s. n.1. Construcție pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – 2. Iesle. Sl. graždĭ (Miklosich, Lexicon, 151; Cihac, II, 115; Conev 79; DAR), cf. bg. grazd.Der. grăjdar, s. m. (bărbat care se ocupă de îngrijirea animalelor dintr-un grajd).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRAJDURI, com. în jud. Iași; 2.595 loc. (1995). Stație de c. f. Schit (sec. 18); biserica Nașterea Maicii Domnului (ante 1840).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă expr. (adol.d. bărbați) a avea contact sexual.

Intrare: grajd
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grajd
  • grajdul
  • grajdu‑
plural
  • grajduri
  • grajdurile
genitiv-dativ singular
  • grajd
  • grajdului
plural
  • grajduri
  • grajdurilor
vocativ singular
plural
graj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grajdi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grajd graj grajdi

  • 1. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • A vîrît caii la adăpost într-un grajd lipit cu vălătuci, văruit și stropit cu albastru. SADOVEANU, O. II 572.
      surse: DLRLC
    • Se sculă de dimineață, se coborî în curte și intră prin grajduri ca să vadă dacă se țin în curățenie. POPESCU, B. I 51.
      surse: DLRLC
    • Se duce în grajd și începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Grajd comunal = grajd în care se țin reproducătorii (taurii, armăsarii, vierii) comunei.
      surse: DLRLC

etimologie: