11 definiții pentru graifer graifăr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRÁIFER, graifere, s. n. 1. Organ al unor mașini de cusut care are rolul de a prinde, de a deplasa etc. ața. 2. Benă (de transportat, de ridicat) prevăzută cu cablu. [Var.: gráifăr s. n.] – Din germ. Greifer.

GRÁIFER, graifere, s. n. 1. Organ al unor mașini de cusut care are rolul de a prinde, de a deplasa etc. ața. 2. Benă (de transportat, de ridicat) prevăzută cu cablu. [Var.: gráifăr s. n.] – Din germ. Greifer.

graifer sn [At: LTR2 / V: ~făr / Pl: ~e / E: ger Greifer] 1 Componentă a unor mașini de cusut care prinde și deplasează ața.

GRÁIFER s. n. 1. organ de lucru al mașinilor de ridicat și de transportat, din două cupe mobile, destinate apucării materialului. ◊ excavator pentru capacități mari. 2. vârf ascuțit care formează ochiurile la mașinile de cusut fețe de încălțăminte. (< germ. Greifer)

GRÁIFER ~e n. 1) (la mașina de cusut) Piesă care are rolul de a prinde ața, trecând-o prin suveică. 2) (la excavatoare, macarale) Benă prevăzută cu cablu pentru apucarea unor bucăți mari de materiale. /<germ. Greifer

GRÁIFĂR s. n. V. graifer.

GRÁIFĂR s.n. (Tehn.) 1. Organ de lucru al mașinilor de ridicat și de transportat destinat apucării materialului. ♦ Excavator folosit pentru capacități mari. 2. Vârf ascuțit care formează ochiurile la mașinile de cusut fețe de încălțăminte. [Pron. grai-. / < germ. Greifer].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gráifer (grai-) s. n., pl. gráifere

gráifer s. n. (sil. grai-), pl. gráifere

Intrare: graifer
  • silabație: grai-fer
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • graifer
  • graiferul
  • graiferu‑
plural
  • graifere
  • graiferele
genitiv-dativ singular
  • graifer
  • graiferului
plural
  • graifere
  • graiferelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • graifăr
  • graifărul
  • graifăru‑
plural
  • graifăre
  • graifărele
genitiv-dativ singular
  • graifăr
  • graifărului
plural
  • graifăre
  • graifărelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

graifer graifăr

  • 1. Organ al unor mașini de cusut care are rolul de a prinde, de a deplasa etc. ața.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Vârf ascuțit care formează ochiurile la mașinile de cusut fețe de încălțăminte.
      surse: DN
  • 2. Benă (de transportat, de ridicat) prevăzută cu cablu.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. tehnică Organ de lucru al mașinilor de ridicat și de transportat destinat apucării materialului.
    surse: DN
    • 3.1. Excavator folosit pentru capacități mari.
      surse: DN

etimologie: