17 definiții pentru gradație gradațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRADÁȚIE, gradații, s. f. 1. Creștere sau descreștere treptată, progresivă, înaintare succesivă (a unui proces, a unui fenomen, a unei acțiuni etc.). 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate. 3. Figură de stil constând în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta. ♦ (Pict.) Trecere treptată de la o nuanță la alta. 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său, acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă; p. ext. spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste trepte. – Din fr. gradation, lat. gradatio.

GRADÁȚIE, gradații, s. f. 1. Creștere sau descreștere treptată, progresivă, înaintare succesivă (a unui proces, a unui fenomen, a unei acțiuni etc.). 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate. 3. Figură de stil constând în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta. ♦ (Pict.) Trecere treptată de la o nuanță la alta. 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său, acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă; p. ext. spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste trepte. – Din fr. gradation, lat. gradatio.

gradație sf [At: ODOBESCU, S. II, 246 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr gradation] 1 Înaintare treptată către o țintă. 2-3 Creștere sau descreștere treptată, progresivă. 4 Evoluție progresivă a unui proces, fenomen, acțiune etc. 5 Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură. 6 Figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta. 7 (Pct) Trecere treptată de la o nuanță la alta. 8 (Muz) Trecere de la un ton la altul. 9 Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului (27) său, acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului de muncă. 10 (Pex) Spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre gradații (9).

GRADÁȚIE, gradații, s. f. 1. Creștere treptată, înaintare succesivă. În afaceri sînt gradații, e o întreagă ierarhie. ARGHEZI, P. T. 32. ♦ (Concretizat) Totalitatea diviziunilor care se găsesc pe suportul unei scări gradate. 2. Figură de stil constînd în trecerea treptată de la o idee la alta, într-o progresie ascendentă ori descendentă. Același lucru trebuie să-l spunem și despre zugrăvirea și gradația sentimentelor. GHEREA, ST. CR. III 402. ♦ Trecere pe nesimțite de la un ton la altul, de la o culoare la altele. 3. (În trecut) Grad de vechime în serviciu, căruia îi corespundea creșterea salariului. ♦ Suma cu care creștea salariul după anumite termene.

GRADÁȚIE s.f. 1. Creștere sau descreștere graduală, pe grade. ♦ Totalitatea diviziunilor de pe o scară gradată. 2. Figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 3. (Pict.) Trecere ușoară de la un ton la altul, de la o nuanță la alta etc. 4. Grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creșterea salariului sau a retribuției. ♦ Sumă cu care, după anumite state de serviciu, se mărește salariul sau retribuția. [Gen. -iei, var. gradațiune s.f. / cf. fr. gradation, lat. gradatio].

GRADÁȚIE s. f. 1. creștere sau descreștere graduală, pe grade. 2. fiecare dintre semnele de pe scara gradată a unui aparat, instrument de măsurat etc.; diviziune; totalitatea acestor diviziuni. 3. figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 4. (pict.) trecere ușoară de la un ton la altul, de la o nuanță la alta etc. 5. grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creșterea retribuției. ◊ sumă cu care, după anumite state de serviciu, se mărește retribuția. (< fr. gradation, lat. gradatio)

GRADÁȚIE ~i f. 1) Creștere sau descreștere succesivă; schimbare treptată. 2) (la instrumentele de măsurat) Diviziune pe scara unui instrument de măsură; grad. 3) (în operele literare) Figură de stil constând în desfășurarea succesivă (ascendentă sau descendentă) a acțiunii. 4) (în pictură) Trecere treptată de la o nuanță la alta. /<fr. gradation, lat. gradatio, ~onis

gradațiune sf vz gradație

GRADAȚIÚNE s.f. v. gradație.

gradați(un)e f. 1. creștere sau scădere treptată; 2. figură de retorică prin care se exprimă idei de tărie crescândă: mergi, aleargă, sboară! 3. spor din 5 în 5 ani la leafa profesorilor.

*gradațiúne f. (lat. gradátio, -ónis). Acțiunea de a grada: gradațiunea unuĭ termometru. Înaintare (orĭ retragere) progresivă: gradațiunea călduriĭ, lefiĭ, onorurilor. Muz. Trecere nesimțită de la un ton la altu. Ret. Figură care așează cuvinte saŭ ideĭ a căror tărie crește saŭ scade, ca: du-te, aleargă, zboară! (V. retorică). – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gradáție (-ți-e) s. f., art. gradáția (-ți-a), g.-d. art. gradáției; pl. gradáții, art. gradáțiile (-ți-i-)

gradáție s. f. (sil. -ți-e), art. gradáția (sil. -ți-a), g.-d. art. gradáției; pl. gradáții, art. gradáțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRADÁȚIE s. diviziune. (~ la un termometru.)

GRADAȚIE s. diviziune. (~ la un termometru.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GRADAȚIE (< fr. gradation < lat. gradatio ; de la gradus, treaptă) Figură de stil întîlnită în creația epică și dramatică îndeosebi, și care constă în trecerea treptată, crescîndă sau descrescîndă, de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în evidență a ideii sau nuanțarea exprimării. Pentru gradația ascendentă și cea descendentă, teoreticienii literari folosesc adesea termenul de climax și anliclimax. Exemplu de gradație ascendentă găsim în Scrisoarea III de M. Eminescu. Ex. de gradație descendentă: Melancolic cornul sună, Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemîngîiet Îndulcind cu dor de moarte. (M. EMINESCU, Peste vîrfuri) În Acceleratul, poetul G. Topîrceanu îmbină ambele forme de gradație. Fulger negru – trăsnet lung Dus pe aripi de furtună. Zguduind pămîntul lună Zările-i de-abia-i ajung... Parcă zboară, Parcă-noată. Scuipă foc, înghite fum, Și-ntr-un val vîrtej de fum Taie-n lung pădurea toată. A trecut. Dinspre cîmpie, Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere... Scade-n depărtare... Piere.

Intrare: gradație
gradație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gradație
  • gradația
plural
  • gradații
  • gradațiile
genitiv-dativ singular
  • gradații
  • gradației
plural
  • gradații
  • gradațiilor
vocativ singular
plural
gradațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gradațiune
  • gradațiunea
plural
  • gradațiuni
  • gradațiunile
genitiv-dativ singular
  • gradațiuni
  • gradațiunii
plural
  • gradațiuni
  • gradațiunilor
vocativ singular
plural

gradație gradațiune

  • 1. Creștere sau descreștere treptată, progresivă, înaintare succesivă (a unui proces, a unui fenomen, a unei acțiuni etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • În afaceri sînt gradații, e o întreagă ierarhie. ARGHEZI, P. T. 32.
      surse: DLRLC
  • 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: diviziune
  • 3. Figură de stil constând în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Același lucru trebuie să-l spunem și despre zugrăvirea și gradația sentimentelor. GHEREA, ST. CR. III 402.
      surse: DLRLC
    • 3.1. pictură Trecere treptată de la o nuanță la alta.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său, acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 4.1. prin extensiune Spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste trepte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: