2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gogea sf [At: DA ms / Pl: ? / E: ns cf gogă2] Bulgăre de sare.

GOGÍ, gogesc, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat. – Et. nec.

GOGÍ, gogesc, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat. – Et. nec.

gogi2 vi [At: RESMERIȚĂ, D. / Pzi: gogesc / E: nct] (Pfm) A duce o boală pe picioare timp îndelungat.

gogi1 vt [At: I. CR. III, 187 / Pzi: gogesc / E: gogă2] (Reg) A curăța nucile de coaja verde.

GOGÍ, gogesc, vb. IV. Intranz. (Mold.) A suferi timp îndelungat de o boală, a purta o boală pe picioare, a boli. Tudorița gogea singură prin colțuri, în odăița-i săracă și curată. SADOVEANU, O. II 461. Eu am gogit în timp de mai bine de două luni, dar sper că toanele primăverii vor fi pentru mine un doctor mai folositor. ALECSANDRI, S. 102.

A GOGÍ ~ésc intranz. pop. A fi bolnav timp îndelungat, fără a prezenta simptome clare și fără a sta la pat; a purta o boală pe picioare. /Orig. nec.

gogì v. Mold. 1. a desghioca nuca; 2. a lâncezi (de păsări și fig. de oameni). V. gogă, nucă.

gogésc v. tr. (d. goagă). Munt. Mold. sud. (Șez. 10, 292). Dezghĭoc, curăț de învăliș, de păstărĭ: a gogi nucĭ, mazăre. V. intr. Fig. Mold. (pin aluz. la coloarea galbenă a nucilor dezghĭocate de curînd). Lîncezesc, tînjesc, îs bolnav de mult timp. V. și govesc 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gogí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gogésc, imperf. 3 sg. gogeá; conj. prez. 3 să gogeáscă

gogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gogésc, imperf. 3 sg. gogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. gogeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GOGÍ vb. v. boli, piroti, tânji, zăcea.

gogi vb. v. BOLI. PIROTI. TÎNJI. ZĂCEA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gogeá s.f. (reg.) bucată de sare cam de 2 kg.

gogí, gogésc, vb. IV (pop. și fam.) 1. a dezghioca, a curăți. 2. a lâncezi, a tânji, a boli.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gogi, gogesc v. i. (pop.) 1. a fi suferind fără a prezenta simptome clare 2. a duce o boală pe picioare timp îndelungat

Intrare: gogea
gogea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gogi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gogi
  • gogire
  • gogit
  • gogitu‑
  • gogind
  • gogindu‑
singular plural
  • gogește
  • gogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gogesc
(să)
  • gogesc
  • gogeam
  • gogii
  • gogisem
a II-a (tu)
  • gogești
(să)
  • gogești
  • gogeai
  • gogiși
  • gogiseși
a III-a (el, ea)
  • gogește
(să)
  • gogească
  • gogea
  • gogi
  • gogise
plural I (noi)
  • gogim
(să)
  • gogim
  • gogeam
  • gogirăm
  • gogiserăm
  • gogisem
a II-a (voi)
  • gogiți
(să)
  • gogiți
  • gogeați
  • gogirăți
  • gogiserăți
  • gogiseți
a III-a (ei, ele)
  • gogesc
(să)
  • gogească
  • gogeau
  • gogi
  • gogiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gogi

  • 1. popular familiar A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat.
    exemple
    • Tudorița gogea singură prin colțuri, în odăița-i săracă și curată. SADOVEANU, O. II 461.
      surse: DLRLC
    • Eu am gogit în timp de mai bine de două luni, dar sper că toanele primăverii vor fi pentru mine un doctor mai folositor. ALECSANDRI, S. 102.
      surse: DLRLC

etimologie: