11 definiții pentru gnais gneis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GNAIS, gnaisuri, s. n. Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică. – Din germ. Gneiss, fr. gneiss.

gnais sn [At: MARCOVICI, CH. 366 / S și: gneis / Pl: ~uri / E: fr gneiss, ger Gneiss] (Mlg) Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică.

GNÁIS, gnaisuri, s. n. Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică. – Din germ. Gneiss, fr. gneiss.

GNAIS, gnaisuri, s. n. Rocă metamorfică cu structură șistoasă, compusă mai ales din cuarț, feldspat și mică. – Scris și: gneis.

GNAIS s.n. (Geol.) Rocă metamorfică cu structură șistoasă, formată din feldspat, cuarț și mică. [Pron. gnais. / < germ. Gneis, cf. fr. gneiss].

GNAIS s. n. rocă metamorfică cu textură șistoasă, din cristale de cuarț, feldspat și mică. (< germ. Gneis, fr. gneiss)

GNAIS ~uri n. Rocă formată din cuarț, feldspat și mică. /<germ. Gneiss, fr. gneiss


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gnais s. n., pl. gnáisuri (gnai-)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GNÁIS (< germ., fr.) s. n. Rocă metamorfică alcătuită din cuarț, feldspat și mică, uneori amfiboli, șistoasă sau granulară provenită din transformarea rocilor granitice sau argiloase. Se deosebesc: ortognaisuri (de origine magmatică) și paragnaisuri (de origine sedimentară). Se utilizează pentru macadam, trotuare etc.

Intrare: gnais
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gnais
  • gnaisul
  • gnaisu‑
plural
  • gnaisuri
  • gnaisurile
genitiv-dativ singular
  • gnais
  • gnaisului
plural
  • gnaisuri
  • gnaisurilor
vocativ singular
plural
  • pronunție: gnais
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gneis
  • gneisul
  • gneisu‑
plural
  • gneisuri
  • gneisurile
genitiv-dativ singular
  • gneis
  • gneisului
plural
  • gneisuri
  • gneisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gnais gneis

  • 1. Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: