17 definiții pentru gloduros glodoros glodos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLODURÓS, -OÁSĂ, gloduroși, -oase, adj. (Pop.) 1. Noroios. 2. Cu gloduri (2). [Var.: glodorós, -oásă, (reg.) glodós, -oásă adj.] – Glod + suf. -os.

GLODURÓS, -OÁSĂ, gloduroși, -oase, adj. (Pop.) 1. Noroios. 2. Cu gloduri (2). [Var.: glodorós, -oásă, (reg.) glodós, -oásă adj.] – Glod + suf. -os.

gloduros, ~oa a [At: PANN, E. I, 91/3 / V: ~dor~ / Pl: ~oși, ~oase / E: gloduri + -os] 1 (Mun) Care e plin de bulgări, de hopuri. 2 (Reg; fig) Aspru. 3 (Reg; fig) Cu neregularități. 4 (Reg; d. abstracte) Care e lipsit de armonie. 5 (Mol) Plin de noroi.

GLODURÓS, -OÁSĂ, gloduroși, -oase, adj. 1. Plin de noroi, noroios. Trecînd printr-un loc cam gloduros, i s-au înfipt carul în imala aceea. SBIERA, P. 199. 2. Cu gloduri, cu bulgări. Pămîntul era gloduros, tare ca fierul. SANDU-ALDEA, U. P. 44. ◊ Fig. Orațiu... îndreptă și alungă ceea ce era prea aspru și prea gloduros în limba și în exametrul părintelui satirei. ODOBESCU, S. I 48. – Variantă: glodorós, -oásă (PANN, P. V. II 119, TEODORESCU, P. P. 131) adj.

GLODURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care este plin de glod; cu glod; noroios. 2) Care are (mult) glod; cu (mult) glod. /gloduri (pl.) + suf. ~os

gloduros a. 1. plin de bulgări, colțuros: o fășioară de pământ gloduroasă și ghimpoasă PANN; 2. fig. grosolan: cuvânt prea gloduros PANN.

GLODORÓS, -OÁSĂ, adj. v. gloduros.

GLODÓS, -OÁSĂ, adj. v. gloduros.

GLODORÓS, -OÁSĂ adj. v. gloduros.

GLODÓS, -OÁSĂ adj. V. gloduros.

glodorós, glodurós și glodós, -oásă adj. Est. Plin de glod, de noroĭ. Vest. (glodoros și gloduros). Plin de glodurĭ, grunțuros. Fig. Aspru, grosolan: cuvînt gloduros.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

glodurós (pop.) adj. m., pl. gloduróși; f. gloduroásă, pl. gloduroáse

glodurós adj. m., pl. gloduróși; f. sg. gloduroásă, pl. gloduroáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GLODURÓS adj. v. mâlos, mlăștinos, mocirlos, nămolos, noroios.

GLODURÓS adj. bolovănos, pietros, (rar) bolovănit, bulgăros, (reg.) stolohănos, (prin Transilv. și Ban.) bordos, (Ban.) bușos. (Pământ, teren ~.)

GLODUROS adj. bolovănos, pietros, (rar) bolovănit, bulgăros, (reg.) stolohănos, (prin Transilv. și Ban.) bordos, (Ban.) bușos. (Pămînt, teren ~.)

gloduros adj. v. MÎLOS. MLĂȘTINOS. MOCIRLOS. NĂMOLOS. NOROIOS.

Intrare: gloduros
gloduros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gloduros
  • glodurosul
  • glodurosu‑
  • gloduroa
  • gloduroasa
plural
  • gloduroși
  • gloduroșii
  • gloduroase
  • gloduroasele
genitiv-dativ singular
  • gloduros
  • glodurosului
  • gloduroase
  • gloduroasei
plural
  • gloduroși
  • gloduroșilor
  • gloduroase
  • gloduroaselor
vocativ singular
plural
glodoros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glodoros
  • glodorosul
  • glodorosu‑
  • glodoroa
  • glodoroasa
plural
  • glodoroși
  • glodoroșii
  • glodoroase
  • glodoroasele
genitiv-dativ singular
  • glodoros
  • glodorosului
  • glodoroase
  • glodoroasei
plural
  • glodoroși
  • glodoroșilor
  • glodoroase
  • glodoroaselor
vocativ singular
plural
glodos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glodos
  • glodosul
  • glodosu‑
  • glodoa
  • glodoasa
plural
  • glodoși
  • glodoșii
  • glodoase
  • glodoasele
genitiv-dativ singular
  • glodos
  • glodosului
  • glodoase
  • glodoasei
plural
  • glodoși
  • glodoșilor
  • glodoase
  • glodoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gloduros glodoros glodos popular

etimologie:

  • Glod + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09