4 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

globul sm vz globulă

*glóbul n., pl. e (lat. glóbulus, fr. globule). Globuleț, bobiță: Globule de aer, de apă. În sînge se află globule roșiĭ și albe. Farm. Pilulă foarte mică. – Fals -úl (după fr.).

GLOB, (1, 2) globuri, s. n., (3) globi, s. m. 1. S. n. Corp sferic sau sferoidal. ♦ Spec. Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, montat la o lampă sau la un bec. ♦ Spec. (Și în sintagmele glob terestru, pământesc sau geografic) Obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul continentelor, mărilor și oceanelor care alcătuiesc planeta noastră. ◊ Glob ceresc = obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul bolții cerești. 2. S. n. Planeta locuită de oameni; Pământul. 3. S. m. (În sintagma) Glob ocular (sau al ochiului) = parte a ochiului, de formă sferoidală, adăpostită în orbită. – Din fr. globe, lat. globus.

GLOB, (1, 2) globuri, s. n., (3) globi, s. m. 1. S. n. Corp sferic sau sferoidal. ♦ Spec. Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, montat la o lampă sau la un bec. ♦ Spec. (Și în sintagmele glob terestru, pământesc sau geografic) Obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul continentelor, mărilor și oceanelor care alcătuiesc planeta noastră. ◊ Glob ceresc = obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul bolții cerești. 2. S. n. Planeta locuită de oameni; Pământul. 3. S. m. (În sintagma) Glob ocular (sau al ochiului) = parte a ochiului, de formă sferoidală, adăpostită în orbită. – Din fr. globe, lat. globus.

GLOBÚLĂ, globule, s. f. Mic corp de formă sferică. ♦ Spec. Fiecare dintre particulele (sferice) care alcătuiesc sau care se găsesc în diverse lichide organice. ◊ Globulă roșie = celulă care intră în compoziția sângelui și care conține hemoglobină; hematie, eritrocit. Globulă albă = celulă care intră în compoziția sângelui, având rol în procesul de apărare a organismului; leucocită. – Din fr. globule, lat. globulus.

GLOBÚLĂ, globule, s. f. Mic corp de formă sferică. ♦ Spec. Fiecare dintre particulele (sferice) care alcătuiesc sau care se găsesc în diverse lichide organice. ◊ Globulă roșie = celulă care intră în compoziția sângelui și care conține hemoglobină; hematie, eritrocit. Globulă albă = celulă care intră în compoziția sângelui, având rol în procesul de apărare a organismului; leucocită. – Din fr. globule, lat. globulus.

glob [At: ALEXANDRESCU, M. 20 / Pl: ~i (6) ~uri (1-5) / E: fr globe, lat globus] 1 sn Corp sferic sau sferoidal. 2 sn (Spc) Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, montat la o lampă sau la un bec. 3 sn Planeta locuită de oameni Si: Pământ. 4 sn (Șîs ~ terestru, ~ pământesc, ~ geografic) Obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul continentelor, mărilor și al oceanelor care alcătuiesc planeta Pământ. 5 sn (Șîs ~ ceresc) Obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul bolții cerești. 6 sm (Șîs ~ ocular sau al ochiului) Parte a ochiului, de formă sferoidală, adăpostită în orbită. corectată

globu sf [At: DA ms / V: ~bul[1] sn / Pl: ~le / E: fr globule, lat globulus] 1 Corp mic de formă sferică. 2 (Spc) Fiecare dintre particulele sferice care se găsesc în diverse lichide organice. 3 (Îs) ~ roșie Celulă care intră în compoziția sângelui și care conține hemoglobină Si: eritrocit, hematite. 2 (Îs) ~ albă Celulă care intră în compoziția sângelui și are rol în procesul de apărare a organismului Si: leucocită.

  1. În original, fără accent — LauraGellner

GLOB, globuri, s. n. 1. Corp sferic sau sferoidal. Luna, ca un glob de aur, înviorează noaptea. BOLINTINEANU, O. 350. ◊ Glob ocular (sau al ochiului) = partea ochiului, de formă sferică, adăpostită în orbită. Fruntea lui Bîlea se încreți și globurile ochilor i se umflară. PREDA, Î. 150. (La pl. și în forma globi) Îi erau globii ochilor scrijelați de fire roșii. SADOVEANU, M. C. 47. Sub pleoapele închise globii ochilor se bat. EMINESCU, O. I 79. ♦ Corp sferic de sticlă, servind drept ornament. Pomul de iarnă era încărcat de globuri colorate. ♦ (De obicei urmat de determinări) Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, care protejează o lampă sau un bec. Subt lumina prietenoasă ce se răspîndea de subt globurile lămpilor... adunase în sindrofie prietenii. ANGHEL, PR. 46. Lămpi mari de bronz, cu globuri de porțelan, aruncă o lumină albă. VLAHUȚĂ, O. A. III 5. 2. (Determinat uneori prin «pămîntesc» sau «terestru») Planeta locuită de oameni; pămîntul. E rînduiala firii bujorul să-nflorească... Și globul să rotească mereu pe lîngă soare. DEȘLIU, G. 51. Cometă... De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim? ALEXANDRESCU, M. 177. ◊ Glob (pămîntesc sau terestru) = glob sferic, de obicei metalic, pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul scoarței pămîntului; e folosit pentru scopuri didactice. Glob ceresc = glob sferic pe a cărui suprafață exterioară e reprezentat aspectul bolții cerești. – Pl. și: (s. m.) globi.

GLOBÚLĂ, globule, s. f. Corpuscul sau bulă foarte mică, de formă sferică. Globulă de aer. ◊ Globule roșii = celule care intră în compoziția sîngelui și care conțin hemoglobină; hematii. Eram alb ca un om fără globule roșii. CAMIL PETRESCU, U. N. 135. Globule albe = celule care intră în compoziția sîngelui, avînd un rol în procesul de apărare a organismului; leucocite.

GLOB s.n. 1. Corp sferic, corp în formă de sferă. ◊ Glob ocular = parte a ochiului care se găsește în orbită. ♦ Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, care protejează o lampă sau un bec. 2. Corp ceresc de formă rotundă. ♦ Pământul. [Pl. -buri, (s.m.) -bi. / < lat. globus, cf. fr. globe, it. globo].

GLOBÚLĂ s.f. Corp sferic foarte mic. ♦ (Anat.) Celulă care intră în compoziția sângelui. ◊ Globulă albă = leucocită; globulă roșie = hematie. [Var. globul s.m. / < fr. globule].

GLOB I. s. n. 1. corp sferic, corp în formă de sferă. ◊ înveliș sferic, de sticlă sau de porțelan, care protejează o lampă sau un bec. 2. corp ceresc în formă rotundă. ♦ ~ terestru = Pământul; ~ geografic = obiect sferoidal care redă aspectul general al formei Pământului. II. s. m. ~ ocular = parte a ochiului care se găsește în orbită. (< fr. globe, lat. globus)

GLOBÚLĂ s. f. 1. corp sferic foarte mic. 2. mic corp ovular care se găsește în diverse lichide sau țesuturi ale organismului. ♦ ~le roșii = hematii; ~le albe = leucocite. (< fr. globule, lat. globulus)

abajúr-glob s. n. Abajur în formă de glob ◊ „Lămpile de masă [... au] aceeași și aceeași banală tijă metalică și abajur-glob pictat sau nu cu floricele.” Sc. 8 III 64 p. 2 (din abajur + glob)

GLOB ~uri n. 1) Corp de formă sferică. 2) Planetă din sistemul solar, pe care a apărut și se dezvoltă viața; Pământ. * ~ul pământesc (sau terestru) sferoid pe care este desenată harta Pământului. 3) Sferă de sticlă sau de porțelan care protejează un bec sau o lampă. 4): ~ul ochiului (sau ocular) partea de formă sferică a ochiului. /<fr. globe, lat. globus

GLOBÚLĂ ~e f. 1) Corp sferic foarte mic. 2) Particulă de formă sferică sau ovală, care se găsește în diferite lichide organice (sânge, limfă, lapte). * ~ roșie celulă sangvină care transportă oxigenul și bioxidul de carbon în organism; hematie; eritrocit. ~ albă celulă sangvină care are un rol important în procesul de apărare a organismului; leucocită. /<fr. globule, lat. globulus

glob n. și m. 1. corp sferic: glob de fier; globul terestru, pământul: 2. înveliș de sticlă sub care se pune o pendulă, un vas; 3. prin analogie, orbită: globii ochilor EM.

globulă f. glob foarte mic: globulele sângelui.

*glob n., pl. urĭ (lat. globus. V. ghem). Boambă, corp sferic, maĭ ales vorbind de hărțile făcute în formă de sferă, de învelișu de sticlă orĭ de porțelan în prejuru flacăriĭ uneĭ lampe ș. a. Globu terestru (saŭ numaĭ globu), pămîntu, planeta pe care locuim, a căreĭ formă se apropie de a sfereĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: abajur-glob
abajur-glob substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abajur-glob
  • abajurul-glob
plural
  • abajururi-glob
  • abajururile-glob
genitiv-dativ singular
  • abajur-glob
  • abajurului-glob
plural
  • abajururi-glob
  • abajururilor-glob
vocativ singular
plural
Intrare: glob (anat.)
glob2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glob
  • globul
  • globu‑
plural
  • globi
  • globii
genitiv-dativ singular
  • glob
  • globului
plural
  • globi
  • globilor
vocativ singular
plural
Intrare: glob (corp)
glob1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glob
  • globul
  • globu‑
plural
  • globuri
  • globurile
genitiv-dativ singular
  • glob
  • globului
plural
  • globuri
  • globurilor
vocativ singular
plural
Intrare: globulă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • globu
  • globula
plural
  • globule
  • globulele
genitiv-dativ singular
  • globule
  • globulei
plural
  • globule
  • globulelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • globul
  • globulul
  • globulu‑
plural
  • globuli
  • globulii
genitiv-dativ singular
  • globul
  • globulului
plural
  • globuli
  • globulilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

abajur-glob

  • 1. Abajur în formă de glob.
    exemple
    • Lămpile de masă [... au] aceeași și aceeași banală tijă metalică și abajur-glob pictat sau nu cu floricele. Sc. 8 III 64 p. 2.
      surse: DCR2

etimologie:

  • abajur + glob
    surse: DCR2

glob (anat.)

  • 1. (în) sintagmă Glob ocular (sau al ochiului) = parte a ochiului, de formă sferoidală, adăpostită în orbită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Fruntea lui Bîlea se încreți și globurile ochilor i se umflară. PREDA, Î. 150.
      surse: DLRLC
      • comentariu Forma de neutru nu se mai folosește pentru acest sens.
        surse: dexonline
    • Îi erau globii ochilor scrijelați de fire roșii. SADOVEANU, M. C. 47.
      surse: DLRLC
    • Sub pleoapele închise globii ochilor se bat. EMINESCU, O. I 79.
      surse: DLRLC

etimologie:

glob (corp)

  • 1. Corp sferic sau sferoidal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN diminutive: globușor attach_file un exemplu
    exemple
    • Luna, ca un glob de aur, înviorează noaptea. BOLINTINEANU, O. 350.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Corp sferic de sticlă, servind drept ornament.
      exemple
      • Pomul de iarnă era încărcat de globuri colorate.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin specializare Corp sferic, de sticlă sau de porțelan, montat la o lampă sau la un bec.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • Subt lumina prietenoasă ce se răspîndea de subt globurile lămpilor... adunase în sindrofie prietenii. ANGHEL, PR. 46.
        surse: DLRLC
      • Lămpi mari de bronz, cu globuri de porțelan, aruncă o lumină albă. VLAHUȚĂ, O. A. III 5.
        surse: DLRLC
    • 1.3. prin specializare Obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul continentelor, mărilor și oceanelor care alcătuiesc planeta noastră.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.3.1. (în) sintagmă (Glob terestru, pământesc sau geografic).
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. (în) sintagmă Glob ceresc = obiect sferic pe a cărui suprafață exterioară este reprezentat aspectul bolții cerești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Corp ceresc de formă rotundă.
    surse: DN
    • 2.1. Planeta locuită de oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: Pământ attach_file 2 exemple
      exemple
      • E rînduiala firii bujorul să-nflorească... Și globul să rotească mereu pe lîngă soare. DEȘLIU, G. 51.
        surse: DLRLC
      • Cometă... De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim? ALEXANDRESCU, M. 177.
        surse: DLRLC

etimologie:

globulă globul

  • 1. Mic corp de formă sferică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Globulă de aer.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Fiecare dintre particulele (sferice) care alcătuiesc sau care se găsesc în diverse lichide organice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
      • 1.1.1. Globulă roșie = celulă care intră în compoziția sângelui și care conține hemoglobină.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: eritrocit hematie attach_file un exemplu
        exemple
        • Eram alb ca un om fără globule roșii. CAMIL PETRESCU, U. N. 135.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Globulă albă = celulă care intră în compoziția sângelui, având rol în procesul de apărare a organismului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: leucocit

etimologie: