8 definiții pentru glauconit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLAUCONÍT s. n. Silicat complex de fier și aluminiu. – Din fr. glauconite.

GLAUCONÍT s. n. Silicat complex de fier și aluminiu. – Din fr. glauconite.

glauconit sn [At: LTR2 / P: gla-u-co~ / Pl: ~uri / E: fr glauconite[1]] Silicat natural complex de fier și de potasiu. corectată

  1. glaucomiteglauconite LauraGellner

GLAUCONÍT s.n. Silicat natural hidratat de fier și de potasiu. [Pron. glau-co-. / < fr. glauconite].

GLAUCONÍT s. n. silicat natural hidratat de fier și de potasiu. (< fr. glaconite)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

glauconit, (engl.= glauconite), filosilicat complex (de Fe, Al, Mg și Ca, K, Na) hidratat, din grupul min. argiloase. În România, se cunoaște în multe formațiuni detritice (în „șist. negre”, în stratele de Audia, în flișul paleogen de Șotrile etc. din C. Orient., în nisipurile albiene din Dobr. S.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GLAUCONÍT (< fr. {i}; {s} gr. glaukos „verde-albăstrui”) s. n. Silicat natural hidratat de aluminiu, magneziu, fier și potasiu din grupa micelor hidrate, format la adâncimi mici, în zonele litorale ale mărilor și oceanelor; este fin granulat, sticlos sau mat și are culoarea verde. Se utilizează ca îngrășământ potasic al solurilor, pentru dedurizarea apelor, la prepararea vopselelor etc.

Intrare: glauconit
  • silabație: glau-co-nit info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glauconit
  • glauconitul
  • glauconitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • glauconit
  • glauconitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

glauconit

  • 1. Silicat complex de fier și aluminiu.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Silicat natural hidratat de fier și de potasiu.
    surse: DN

etimologie: