GLAUCONÍT (< fr. {i}; {s} gr. glaukos „verde-albăstrui”) s. n. Silicat natural hidratat de aluminiu, magneziu, fier și potasiu din grupa micelor hidrate, format la adâncimi mici, în zonele litorale ale mărilor și oceanelor; este fin granulat, sticlos sau mat și are culoarea verde. Se utilizează ca îngrășământ potasic al solurilor, pentru dedurizarea apelor, la prepararea vopselelor etc.