3 intrări
7 definiții
Explicative DEX
glauc, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~uci, ~uce / E: fr glauque, lat glaucus] (Liv) Care este de culoare albastră cu nuanță de verde Si: albastru-verzui.
GLAUC, -Ă adj. (Liv.) De culoare albastră cu nuanță de verde; albastru-verzui. [Pron. glauc. / cf. fr. glauque, lat. glaucus, gr. glaukos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLAUCO- elem. „verde marin”. (< fr. glauco-, cf. gr. glaukos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
glauc adj. m., pl. glauci; f. sg. glaucă, pl. glauce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
GLAUC-, v. GLAUCO-. □ ~urie (v. -urie), s. f., colorație în albastru a urinii.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
GLAUCO- „verde-albăstrui”. ◊ gr. glaukos „verzui, albastru spre verde” > fr. glauco-, engl. id. > rom. glauco-. □ ~lit (v. -lit1), s. n., varietate de scapolit, de culoare albastră deschis.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Enciclopedice
Glauc = Glaucus.
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
glauc, glaucăadjectiv
- 1. De culoare albastră cu nuanță de verde; albastru-verzui. DN
etimologie:
- glauque DN
glaucoelement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „verde marin”. MDN '00 DETS
etimologie:
- glauco- MDN '00
- glaukos MDN '00 DETS
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.