12 definiții pentru gingășie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin1; frăgezime, grație, delicatețe. ♦ Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive. – Gingaș + suf. -ie.

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin1; frăgezime, grație, delicatețe. ♦ Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive. – Gingaș + suf. -ie.

gingășie sf [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 309/34 / Pl: ~ii / E: gingaș + -ie] 1 Înfățișare gingașă. 2 Delicatețe. 3 Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 4 (D. o plantă) Lipsă de rezistență la frig sau la căldură excesivă.

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. Frăgezime, grație, delicatețe. Fata avea o voce de cristal, mică, dar de o înfiorată gingășie. V. ROM. septembrie 1953, 57. Cînd o văzură... se minunară de o așa rară gingășie. ISPIRESCU, U. 91. ♦ fig. Simțire gingașă, delicatețe (sufletească), blîndețe, duioșie.

GINGĂȘÍE ~i f. 1) Caracter gingaș; duioșie. 2) Comportare gingașă. /gingaș + suf. ~ie

gingășie f. 1. calitatea celui gingaș; 2. simțire gingașă; 3. dovadă de afecțiune.

gingășíe f. (d. gingaș). Delicateță, slăbăcĭune, debilitate. Fig. Blîndeță, afecțiune, duĭoșie. Probă de afecțiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gingășíe s. f., art. gingășía, g.-d. art. gingășíei; pl. gingășíi, art. gingășíile

gingășíe s. f., art. gingășía, g.-d. art. gingășíei; pl. gingășíi, art. gingășíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GINGĂȘÍE s. 1. v. delicatețe. 2. tandrețe. (~ lui am simțit-o cu emoție.)

GINGĂȘIE s. 1. delicatețe, finețe, grație, suavitate. (Gesturi pline de ~.) 2. tandrețe. (~ lui am simțit-o cu emoție.)

Gingășie ≠ indelicatețe, nedilicatețe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GINGĂȘIE. Subst. Gingășie, delicatețe, tandrețe, finețe, subțirenie (fig.), grație, drăgălășenie, drăgălășie (rar); frăgezime, prospețime, fragilitate. Adj. Gingaș, gingășel (dim.), delicat, tandru, fin, subțire (fig.), subțirel (dim., fig.), grațios, drag, drăguleț (dim., pop.), drăgulic (dim., pop.), drăguliță (dim.), drăguț, drăgălaș, frumușel (dim.), atrăgător, plăcut; fraged, fragil, firav, plăpînd, slab, slăbuț (dim.). Vb. A fi gingaș (delicat, fin). Adv. Cu gingășie, cu delicatețe, cu finețe. V. cochetărie, frumusețe.

Intrare: gingășie
gingășie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gingășie
  • gingășia
plural
  • gingășii
  • gingășiile
genitiv-dativ singular
  • gingășii
  • gingășiei
plural
  • gingășii
  • gingășiilor
vocativ singular
plural

gingășie

  • 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin (1.).
    exemple
    • Fata avea o voce de cristal, mică, dar de o înfiorată gingășie. V. ROM. septembrie 1953, 57.
      surse: DLRLC
    • Cînd o văzură... se minunară de o așa rară gingășie. ISPIRESCU, U. 91.
      surse: DLRLC
  • 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Gingaș + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09