12 definiții pentru gineco

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gineco- [At: DN3 / V: gin- / E: fr gynéco-, it gineco-] Element prim[1] de compunere savantă cu semnificația: 1 Femeie. 2 Referitor la femeie. 3 Femeiesc.

  1. În original, incorect: Element secund. — cata

GINECO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) femeie”, „femeiesc”. [Var. gin-. / < fr. gynéco-, it. gineco-, cf. gr. gyne, gynaikos – femeie].

-GIN Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) femeie”, „femeiesc”. [< fr. -gyne].

GIN2(O)-, -GIN /GINECO- elem. „femeie”. (< fr. gyn/o/-, -gyne, gynéco-, cf. gr. gyne, gynaikos)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GINECO- „femeie, sex feminin, femeiesc, femel”. ◊ gr. gyne, gynaikos „femeie” > fr. gynéco-, engl. id., germ. gynäko-, it. gineco- > rom. gineco-.~crație (v. -crație), s. f., sistem de guvernare arhaică, în care conducerea este încredințată femeilor; sin. ginocrație; ~filie (v. -filie1), s. f., satisfacere sexuală patologică între femei; sin. safism, lesbianism, tribadism; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de femei; sin. ginefobie, ginofobie; ~genic (v. -genic), adj., (despre factori) care feminizează; ~id (v. -id), adj., care prezintă caractere feminine; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în ginecologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină medicală care studiază fiziologia și patologia aparatului genital feminin; ~manie (v. -manie), s. f., înclinare excesivă pentru femei; ~mastie (v. -mastie), s. f., dezvoltare exagerată a mamelelor la bărbat; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru afecțiunile genitale femeiești; ~tomografie (v. tomo-, v. -grafie), s. f., tehnică radiologică de tomografiere a organelor genitale femeiești interne.

-GIN „ovar, pistil, femei, femeiesc”. ◊ gr. gyne „femeie” > fr. -gyne, germ. -gyn > rom. -gin.

GIN-, v. GINO-.~andrie (v. -andrie), s. f., 1. Aspect sub care se prezintă la unele flori androceul și gineceul, datorită concreșterii staminelor cu pistilul. 2. Prezență, la femei, a caracterelor secundare masculine; ~androfor (v. andro-, v. -for), s. m., prelungire a axului floral pe care sînt dispuse atît staminele, cît și carpelele; ~andromonoecie (v. andro-, v. mon/o-, v. -oecie), s. f., poligamie monoică cu flori mascule, femele și hermafrodite pe același individ; ~andromorf (v. andro-, v. -morf), adj., referitor la un individ anormal, dintr-o specie dioică, la care unele părți ale corpului sînt tipic femele, iar altele, sînt tipic mascule; ~androspor (v. andro-, v. -spor), s. m., spor masculin format în vecinătatea oogonului; ~andru (v. -andru), adj., (despre o floare) la care staminele sînt concrescute cu pistilul; ~anter (v. -anter), adj., cu staminele transformate în pistil; ~autozom (v. auto-, v. -zom), s. m., autozom care poartă gene feminizante, consecutiv unei translocații; ~oecie (v. -oecie), s. f., prezența numai de flori femele pe aceeași plantă.

GINO- „femeie, gineceu, pistil, femei, femeiesc”. ◊ gr. gyne „femeie” > fr. gyno-, germ. id., engl. id., it. gino- > rom. gino-.~bază (v. -bază), s. f., parte lărgită a suportului care susține gineceul; ~cit (v. -cit), s. n., element citoplasmatic, neavînd perete celular; ~crație (v. -crație), s. f., ginecocrație*; ~dinamic (v. -dinamic), adj., (despre o floare) cu stilele mai lungi decît staminele; ~dioecie (v. di-, v. -oecie), s. f., tip de dioecie la care florile hermafrodite și cele femele se găsesc pe indivizi deosebiți; ~dioic (v. di-, v. -oic), adj., (despre o plantă) care produce numai flori femele sau hermafrodite; ~fen (v. -fen), adj., (despre un organism) care produce celule sexuale fenotipice; ~filie (v. -filie2), s. f., 1. Transformare a elementelor carpelare în frunze obișnuite. 2. Virescență a ovarului; ~fite (v. -fit), s. f. pl., exemplare femele din generația vegetală sexuată; ~for (v. -for), s. n., peduncul care poartă gineceul; ~gametange (v. gamet/o-, v. -ange), s. m., gametange cu gameți femeii; ~gametofor (v. gameto-, v. -for), s. n., gametofor femei; ~gen (v. -gen2), adj., (despre un organism) care produce celule sexuale genotipice; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un organism) care derivă exclusiv din ou; ~geneză (v. -geneză), s. f., dezvoltare a ovulului sub influența spermatozoidului, dar fără contopirea celor doi gameți; ~id (v. -id), adj., care prezintă caractere feminine; ~merogonie (v. mero-, v. -gonie), s. f., tip de reproducere, caracterizat prin dezvoltarea unui ovul care a fost activat de un gamet mascul, al cărui nucleu nu a fuzionat cu cel al ovulului; ~monoecie (v. mon/o-, v. -oecie), s. f., tip de monoecie cu flori femele și hermafrodite pe același individ vegetal; ~monoic (v. mon/o-, v. -oic), adj., (despre o plantă) care posedă numai pistil și flori hermafrodite; ~pară (v. -par), adj., s. f., (femelă) care are numai descendenți de sex feminin; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală a organelor genitale femele; ~podiu (v. -podiu), s. n., peduncul de pe axa florală care poartă gineceul; ~spor (v. -spor), s. m., spor femel care formează la germinare un protal; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange care conține macrospori; ~sporogeneză (v. sporo-, v. -geneză), s. f., macrosporogeneză*; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., înveliș protector al gineceului; ~stemiu (v. -stemiu), s. n., formație columnară rezultată din concreșterea staminelor cu gineceul; ~tip (v. -tip), s. n., tip feminin caracteristic speciei.

Intrare: gineco
prefix (I7-P)
  • gineco
gin2 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • gin
prefix (I7-P)
  • gino
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ginecoelement de compunere, prefix

  • 1. Element de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) femeie”, „femeiesc”. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.