2 intrări

12 definiții

gimnospermă sf [At: ENC. AGR. / Pl: ~me / E: fr gymnosperme] 1 (Lpl) Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe carpelă deschisă. 2 Plantă din diviziunea gimnospermelor (1).

GIMNOSPÉRMĂ, gimnosperme, s. f. (La pl.) Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă; (și la sg.) plantă care face parte din această diviziune. ◊ (Adjectival) Plante gimnosperme. – Din fr. gymnosperme.

GIMNOSPÉRMĂ, gimnosperme, s. f. (La pl.) Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă; (și la sg.) plantă care face parte din această diviziune. ◊ (Adjectival) Plante gimnosperme. – Din fr. gymnospermes.

GIMNOSPÉRMĂ, gimnosperme, s. f. (Bot.; la pl.) Diviziune a clasei fanerogamelor, caracterizată prin faptul că semințele plantelor nu sînt închise în ovare, ci se dezvoltă pe o carpelă deschisă. ♦ (La sg.) Plantă din această grupă.

!gimnospérmă (-nos-per-/-no-sper-) s. f., g.-d. art. gimnospérmei; pl. gimnospérme

GIMNOSPÉRMĂ s. (BOT.) pinofită.

GIMNOSPÉRMĂ ~e f. 1) la pl. Clasă de plante fanerogame ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă. 2) Plantă din această clasă. /<fr. gymnospermes

GIMNOSPÉRME s.f.pl. Subîncrengătură a fanerogamelor, cuprinzând plante ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă; (la sg.) plantă din această subîncrengătură. [Sg. gimnospermă. / < fr. gymnospermes, cf. gr. gymnos – descoperit, sperma – sămânță].

GIMNOSPÉRM, -Ă I adj. cu ovulele necuprinse în ovar; cu semințele nude. II. s. f. pl. încrengătură a fanerogamelor, plante spermatofite cu semințe neînchise în fruct. (< fr. gymnosperme/s/)

*gimnospérm, -ă adj. (vgr. gymnóspermos, d. gymnós, nud, și spérma, sămînță). Bot. Se zice despre plantele care n’aŭ semințele ascunse în tecĭ și care formează una din cele doŭă marĭ diviziunĭ ale fanerogamelor. V. angiosperm.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

gimnospérmă s. f. (sil. mf. -sper-), pl. gimnosperme

GIMNO- „gol, nud, fără înveliș, deschis, neacoperit, dezbrăcat”. ◊ gr. gymnos „dezbrăcat, gol, descoperit” > fr. gymno-, germ. id., engl. id. > rom. gimno-.~blastic (v. -blastic), adj., cu embrionul necuprins în sacul embrionar; ~carp (v. -carp), adj., s. n., (fruct) care nu este atașat de un organ accesoriu; ~cit (v. -cit), s. n., celulă lipsită de membrană; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri golașe; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care prezintă gimnofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică la vederea corpului gol; ~gin (v. -gin), adj., cu ovarul descoperit; ~plast (v. -plast), s. n., 1. Citoplasmă lipsită de membrana celulară. 2. Masă plasmatică plurinucleată fără membrană; sin. plasmodiu; ~pter (v. -pter), adj., cu aripi golașe; ~sperme (v. -sperm), adj., s. f. pl., 1. adj., Cu ovulele necuprinse în ovar. 2. adj., Cu semințele nude. 3. s. f. pl., Încrengătură de plante vasculare la care semințele nu sînt învelite într-un ovar adevărat, ci se dezvoltă neprotejate pe o carpelă deschisă; ~spor (v. -spor), s. m., spor liber, neînvelit într-o membrană protectoare; ~stom (v. -stom), adj., cu gura lipsită de dinți; ~stil (v. stil), adj., cu stilul neacoperit; ~zof (v. -zof), s. m., filozof hindus care se caracteriza printr-o viață ascetă și prin disprețul față de plăcere, durere și moarte; ~zofie (v. -zofie), s. f., doctrină filozofică indiană, antică, ai cărei adepți erau celibatari, vegetarieni și umblau dezbrăcați complet.

Intrare: gimnospermă
gimnospermă substantiv feminin
  • silabație: gim-nos-per-mă, gim-no-sper-mă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gimnospermă
  • gimnosperma
plural
  • gimnosperme
  • gimnospermele
genitiv-dativ singular
  • gimnosperme
  • gimnospermei
plural
  • gimnosperme
  • gimnospermelor
vocativ singular
plural
Intrare: gimnosperm
gimnosperm adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gimnosperm
  • gimnospermul
  • gimnospermu‑
  • gimnospermă
  • gimnosperma
plural
  • gimnospermi
  • gimnospermii
  • gimnosperme
  • gimnospermele
genitiv-dativ singular
  • gimnosperm
  • gimnospermului
  • gimnosperme
  • gimnospermei
plural
  • gimnospermi
  • gimnospermilor
  • gimnosperme
  • gimnospermelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gimnospermă

  • 1. (la) plural Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple

etimologie:

gimnosperm

  • 1. Cu ovulele necuprinse în ovar; cu semințele nude.
    surse: MDN '00

etimologie: