3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GIGÁNT, giganți, s. m. (Adesea adjectival) Ființă (reală sau din basme și credințe) de proporții uriașe; uriaș. ♦ Construcție, întreprindere etc. uriașă. ♦ Fig. Persoană care se remarcă prin calități excepționale. – Din it. gigante, lat. gigas, -ntis. Cf. germ. gigant.

GIGÁNT, giganți, s. m. (Adesea adjectival) Ființă (reală sau din basme și credințe) de proporții uriașe; uriaș. ♦ Construcție, întreprindere etc. uriașă. ♦ Fig. Persoană care se remarcă prin calități excepționale. – Din it. gigante, lat. gigas, -ntis. Cf. germ. gigant.

gigant, ~ă [At: MINEIUL (1776) 281/2 / V: ghi~ / Pl: ~nți, ~e / E: lat gigas, -antis, gr γίγας, -αντος it gigante] 1-2 smf, a (Ființă) de proporții uriașe Si: uriaș. 3 smf Construcție, întreprindere etc. uriașă. 4 smf (Fig) Persoană care se remarcă prin calități excepționale. 5 sm (Mit) Nume dat unor ființe fabuloase de statură uriașă, care s-au răsculat împotriva lui Zeus.

GIGÁNT, giganți, s. m. Uriaș. Memfis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stîncă pe stîncă, o cetate de giganți. EMINESCU, O. I 43. Stejarii par o strajă de giganți. id. ib. 152. Balcanul și Carpatul la Dunărea măreață, Ca doi giganți năprasnici stau astăzi față-n față. ALECSANDRI, P. A. 202. ◊ (Adjectival; prin exagerare) Aceasta nu-l împiedică să rîdă cu toți dinții sub mustățile gigante. C. PETRESCU, C. V. 248. ♦ Construcție, clădire uriașă. În Ucraina Sovietică au fost construiți giganți industriali, ca uzina de tractoare din Harkov. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 76. ♦ Fig. Om care îi depășește pe ceilalți prin valoare, geniu, vitejie. Gigant al gîndirii teoretice și al practicii revoluționare, V. I. Lenin a indicat căile concrete ale construirii socialismului atît în U.R.S.S. cît și în întreaga lume. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 27. ◊ (Adjectival) O, voi, Copiii acelor oameni giganți de altădată, Ce înfruntau sub Ștefan restriștea-nviforată... Vă plîngeți voi de lupte? ALECSANDRI, T. II 188.

GIGÁNT s.m. (Mit.) Nume dat unor ființe fabuloase de statură uriașă, care s-au răsculat împotriva lui Zeus. ♦ Uriaș. ♦ Construcție, clădire de mari dimensiuni. ♦ (Fig.) Om de geniu; om vestit prin calitățile sale excepționale. [< lat., gr. gigas, cf. it. gigante, germ. Gigant].

GIGÁNT1 I. s. m. 1. (mit.) nume dat unor ființe fabuloase de statură uriașă și foarte puternice, care s-au răsculat împotriva lui Zeus. 2. uriaș. ◊ (fig.) construcție, clădire, avion de mari dimensiuni. 3. (fig.) persoană care se remarcă prin calități excepționale. II. s. f. (astr.) stea de mare luminozitate. (< it. gigante, lat. gigas, -ntis)

film-gigánt s. n. Film de o lungime neobișnuită, cu foarte mare figurație ◊ „Se turnează filme-gigant de 34 ore în care apar mii de figuranți.” Cont. 22 III 63 p. 5. ◊ „După «Căderea Troiei», «Ultimele zile ale orașului Pompei», primul film-gigant apare deja ca un matur super-spectacol.” Cont. 4 VII 69 p. 5 (din film + gigant)

macará-gigánt s. f. Macara de mari proporții ◊ „Silueta zveltă a acestei construcții domină împrejurimile, secundată, ca de o rampă de lansare, de conturul elastic al «macaralei-gigant». I.B. 18 IV 74 p. 1. ◊ „Cadre spectaculoase ce pun în valoare impresionanta siluetă a unei nave sau a macaralei-gigant. Sc. 30 I 76 p. 4 (din macara + gigant)

oráș-gigánt s. n. Oraș de mari proporții ◊ „Dacă mai dorim ca pădurile și câmpiile, micile orășele istorice și vechile cartiere de locuit să rămână pe locurile lor [...] dacă nu vrem să locuim în orașe-gigant întinse pe 500 de mile, orașe fără început și fără sfârșit, atunci ieșirea este una singură [...]” I.B. 14 VI 72 p. 4. ◊ Orașe-gigant. Ciudad de Mexico va fi orașul cel mai populat în anul 2000, cu 32 milioane de locuitori.” Sc. 5 I 77 p. 5; v. și I.B. 5 IV 84 p. 8 (din oraș + gigant)

petroliér-gigánt s. n., adj. Petrolier de mare tonaj ◊ „Era petrolierelor-gigant!” I.B. 29 VIII 72 p. 1. ◊ „Tancuri petroliere-gigant. Consiliul consultativ al Ministerului nipon al Transporturilor a aprobat proiectul construirii de tancuri petroliere cu un deplasament de 1 milion tone.” I.B. 13 XI 73 p. 4. ◊ „[...] după 25 zile regiunea Ekofisk va arăta ca după scufundarea unui mare tanc petrolier, iar după 75 de zile ca și cum s-ar fi scurs țițeiul dintr-un petrolier-gigant. R.l. 27 IV 77 p. 5 (din petrolier + gigant)

piésă-gigánt s. f. Un obiect foarte mare sau o parte dintr-un mecanism foarte mare ◊ „Sala de numismatică a Muzeului de antichități naționale din Stockholm s-a îmbogățit cu 5 noi exemplare din cele mai mari monede fabricate vreodată în această țară [...] Aceste piese-gigant, realizate din argint și cupru, se apropie de dimensiunile pe care le aveau, la acea vreme, lingourile din metalele respective.” R.l. 30 I 75 p. 6. ◊ „Protagoniștii, doi șoferi ce iau startul într-o cursă dificilă, transportând o piesă-gigant a industriei noastre spre o uzină îndepărtată a țării, fac parte dintre acei eroi ce-și ignoră «bravura».” Sc. 26 XII 75 p. 2 (din piesă + gigant)

GIGÁNT ~ți m. și adjectival 1) Persoană care are o talie anormală, ce o depășește cu mult pe cea medie; om de proporții vădit exagerate. 2) fig. Persoană care se impune prin aptitudini spirituale superioare; geniu. /<lat. gigas, ~antis

gigant m. 1. uriaș: Memfis, o cetate de giganți EM.; 2. fig. geniu prodigios: Napoleon fu un gigant al răsboiuiui; 3. pl. Mit. ființe uriașe, fiii Terrei, trăsniți de Jupiter, fiindcă vrură să iea cerul cu asalt.

*gigánt, -ă s. (vgr. gígas, gígantos, lat. gigas, -antis, it. gigante, fr. géant). Uriaș, ființă de o mărime extraordinară. Fig. Geniŭ prodigios: Omer, Dante și Goethe aŭ fost niște giganțĭ aĭ poeziiĭ. Pl. Mit. Uriașĭ, titanĭ, fiiĭ Pămîntuluĭ trăsnițĭ de Joe fiind-c’aŭ vrut să ĭa ceru cu asalt. – Osămintele enorme care se găseaŭ și se găsesc și azĭ în stîncile granitice și care provin de la animale fósile ĭ-aŭ făcut pe oamenĭ să creadă că existaŭ odinioară oamenĭ uriașĭ. Știința a arătat că oameniĭ vechĭ eraŭ cam tot așa de marĭ ca ceĭ de azĭ. Giganțiĭ, ca și pigmeiĭ (piticiĭ) nu-s de cît excepțiunĭ. Împăratu roman Maximin era înalt de 2 metri și jumătate, cît va fi fost și Goliat din Scriptură și Teutobocchus, regele Teutonilor. În zilele noastre, un anume Constantin, a ajuns pînă la 2 m. 60, ĭar Rusu Mahnov pînă la 2 m. 85. În general, giganțiĭ îs moĭ, cam leneșĭ, nu prea deștepțĭ, nicĭ prea vitejĭ, nicĭ prea robuștĭ față de statura lor, și îmbătrînesc răpede.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GIGANT s. colos, titan, uriaș, (reg.) tătar. (Un ~ din basme.)

Gigant ≠ pitic, pigmeu, liliputan


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gigánt (gigánți), s. m. – Uriaș. – Var. (înv.) ghigant. It. gigante (sec. XIX) și înainte (sec. XVIII) din gr. γίγας. – Der. gigantic, adj. (uriaș).

arată toate definițiile

Intrare: giganți
giganți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gigant (adj.)
gigant2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gigant
  • gigantul
  • gigantu‑
  • gigantă
  • giganta
plural
  • giganți
  • giganții
  • gigante
  • gigantele
genitiv-dativ singular
  • gigant
  • gigantului
  • gigante
  • gigantei
plural
  • giganți
  • giganților
  • gigante
  • gigantelor
vocativ singular
plural
ghigant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gigant (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gigant
  • gigantul
  • gigantu‑
plural
  • giganți
  • giganții
genitiv-dativ singular
  • gigant
  • gigantului
plural
  • giganți
  • giganților
vocativ singular
  • gigantule
  • gigante
plural
  • giganților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gigant, -ă gigantă

  • 1. adesea (și) adjectival Ființă (reală sau din basme și credințe) de proporții uriașe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: uriaș (adj.) uriaș, -ă attach_file 4 exemple
    exemple
    • Memfis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stîncă pe stîncă, o cetate de giganți. EMINESCU, O. I 43.
      surse: DLRLC
    • Stejarii par o strajă de giganți. EMINESCU, O. I 152.
      surse: DLRLC
    • Balcanul și Carpatul la Dunărea măreață, Ca doi giganți năprasnici stau astăzi față-n față. ALECSANDRI, P. A. 202.
      surse: DLRLC
    • prin exagerare Aceasta nu-l împiedică să rîdă cu toți dinții sub mustățile gigante. C. PETRESCU, C. V. 248.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Construcție, întreprindere etc. uriașă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • În Ucraina Sovietică au fost construiți giganți industriali, ca uzina de tractoare din Harkov. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 76.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat Persoană care se remarcă prin calități excepționale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • Gigant al gîndirii teoretice și al practicii revoluționare, V. I. Lenin a indicat căile concrete ale construirii socialismului atît în U.R.S.S. cît și în întreaga lume. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 27.
        surse: DLRLC
      • O, voi, Copiii acelor oameni giganți de altădată, Ce înfruntau sub Ștefan restriștea-nviforată... Vă plîngeți voi de lupte? ALECSANDRI, T. II 188.
        surse: DLRLC

etimologie: