gigafon sn [At: DN³ / Pl: ~oane / E: fr gigaphone] (Fiz) Difuzor cu cameră de compresiune foarte puternic.

GIGAFÓN s.n. (Fiz.) Difuzor cu cameră de compresiune foarte puternic. [< fr. gigaphone, cf. gr. gigas – gigant, phone – sunet].

GIGAFÓN s. n. difuzor cu cameră de compresiune, foarte puternic. (< fr. gigaphone)

gigafón s. n. (fiz.) Difuzor foarte puternic ◊ „[...] participanții la trafic se vor orienta și vor respecta semnificația indicatoarelor rutiere, a luminii semafoarelor electrice, a indicațiilor și recomandărilor pe care agenții de circulație le adresează prin gigafoane.” R.l. 22 II 78 p. 5 (din fr. gigaphone; DTN 1976; LTR; DN3)

gigafon s. n., pl. gigafoane

gigafon s. n., pl. gigafoane

gigafón s. n., pl. gigafoáne

GIGA- „foarte puternic”. ◊ gr. gigas „uriaș, imens” > fr. giga- > rom. giga-. □ ~fon (v. -fon), s. n., difuzor cu cameră de compresiune, care asigură un nivel sonor foarte înalt.