2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. – Din fr. guillotiner.

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. – Din fr. guillotiner.

ghilotina vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 572 / Pzi: ~nez / E: fr guillotiner] (Înv) A executa prin decapitare cu ghilotina.

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa cu ghilotina. Crezi că e în interesul Republicii ca el să fie ghilotinat? CAMIL PETRESCU, T. II 572.

GHILOTINÁ vb. I. tr. A executa cu ghilotina. [< fr. guillotiner].

GHILOTINÁ vb. tr. a executa cu ghilotina. (< fr. guillotiner)

A GHILOTINÁ ~éz tranz. (condamnați la moarte) A executa decapitând cu ghilotina. /<fr. guillotiner

GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine.

GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine.

ghiloti1 sf [At: ȘEZ. V, 74 / Pl: ~ne / E: mg gyilok] (Reg) 1 Umflătură la gât. 2 Ulcerație pe corpul animalului sau pe trunchiul copacului.

ghiloti2 sf [At: MAIORESCU, CR. II, 180 / Pl: ~ne / E: fr guillotine] 1 Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. 2 Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 3 Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc.

GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. Instrument de execuție prin decapitare, folosit prima oară în Franța. Mașina era de mînă, limitîndu-se la un cuțit ca de ghilotină. PAS, Z. I 274. Asta-i grav... Înseamnă că mergem cu toții la ghilotină. CAMIL PETRESCU, T. II 471. ◊ Fig. Colonelul scotoci buzunările tunicei, căutînd briceagul cu mica ghilotină de oțel pentru tăiat vîrful țigărei. C. PETRESCU, Î. I 3.

GHILOTÍNĂ s.f. 1. Instrument de decapitare, constând dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat. 2. (Poligr.) Mașină de tăiat hârtia. [< fr. guillotine, cf. Guillotin – medic francez].

GHILOTÍNĂ s. f. 1. instrument de decapitare dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat. 2. (poligr.) mașină de tăiat hârtia. ◊ foarfece pentru tăiat foi de tablă. (< fr. guillotine)

GHILOTÍNĂ ~e f. ist. 1) Instrument de execuție prin decapitare a celor condamnați la moarte. 2) tehn. Mașină prevăzută cu un dispozitiv pentru tăiat diferite materiale (hârtie, plăci metalice etc.). /<fr. guillotine

ghilotină f. instrument pentru decapitare, compus dintr’un satâr triunghiular de oțel, ce alunecă între două scobituri (= fr. guillotine).

*ghilotínă f., pl. e (fr. guillotine, pron. ghiĭotin, d. numele mediculuĭ Guillotin). Un aparat de decapitat condamnațiĭ, compus dintr’un satîr care alunecă vertical (în chepeng) între doĭ stîlpĭ. – La 1789, medicu Guillotin propuse acest aparat cu scop să suprime chinurile condamnaților, imitîndu-ĭ pe Italienĭ, care o întrebuințaŭ de mult. Alt medic, Louis, o perfecționă, și de aceĭa s’a și numit la început în Francia louisette. Totușĭ, numele de guillotine a persistat. ĭa a funcționat întîĭa oară la 23 April 1789 și se întrebuințează și astăzĭ.

*ghilotinéz v. tr. (fr. guillotiner). Decapitez cu ghilotina.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghilotiná (a ~) vb., ind. prez. 3 ghilotineáză

ghilotiná vb., ind. prez. 1 sg. ghilotinéz, 3 sg. și pl. ghilotineáză

ghilotínă s. f., g.-d. art. ghilotínei; pl. ghilotíne

arată toate definițiile

Intrare: ghilotina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghilotina
  • ghilotinare
  • ghilotinat
  • ghilotinatu‑
  • ghilotinând
  • ghilotinându‑
singular plural
  • ghilotinea
  • ghilotinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ghilotinez
(să)
  • ghilotinez
  • ghilotinam
  • ghilotinai
  • ghilotinasem
a II-a (tu)
  • ghilotinezi
(să)
  • ghilotinezi
  • ghilotinai
  • ghilotinași
  • ghilotinaseși
a III-a (el, ea)
  • ghilotinea
(să)
  • ghilotineze
  • ghilotina
  • ghilotină
  • ghilotinase
plural I (noi)
  • ghilotinăm
(să)
  • ghilotinăm
  • ghilotinam
  • ghilotinarăm
  • ghilotinaserăm
  • ghilotinasem
a II-a (voi)
  • ghilotinați
(să)
  • ghilotinați
  • ghilotinați
  • ghilotinarăți
  • ghilotinaserăți
  • ghilotinaseți
a III-a (ei, ele)
  • ghilotinea
(să)
  • ghilotineze
  • ghilotinau
  • ghilotina
  • ghilotinaseră
Intrare: ghilotină
ghilotină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiloti
  • ghilotina
plural
  • ghilotine
  • ghilotinele
genitiv-dativ singular
  • ghilotine
  • ghilotinei
plural
  • ghilotine
  • ghilotinelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghilotina

  • 1. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Crezi că e în interesul Republicii ca el să fie ghilotinat? CAMIL PETRESCU, T. II 572.
      surse: DLRLC

etimologie:

ghilotină

  • 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mașina era de mînă, limitîndu-se la un cuțit ca de ghilotină. PAS, Z. I 274.
      surse: DLRLC
    • Asta-i grav... Înseamnă că mergem cu toții la ghilotină. CAMIL PETRESCU, T. II 471.
      surse: DLRLC
    • figurat Colonelul scotoci buzunările tunicei, căutînd briceagul cu mica ghilotină de oțel pentru tăiat vîrful țigărei. C. PETRESCU, Î. I 3.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: