opțiuni

12 definiții pentru ghermesut ghermesit ghermeșit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHERMESÚT, ghermesuturi, s. n. (Înv.) Numele unei țesături fine de mătase. [Var.: ghermeșít s. n.] – Din tc. germsud.

GHERMESÚT, ghermesuturi, s. n. (Înv.) Numele unei țesături fine de mătase. [Var.: ghermeșít s. n.] – Din tc. germsud.

ghermesut sn [At: DIONISIE, C. 166 / V: ~sit, ~eșit / Pl: ~uri / E: tc germsud] (Tcî) Stofă de mătase sau de atlaz Si: (tcî) ghermeză.

GHERMESÚT, ghermesuturi, s. n. (Învechit) Un fel de stofă de mătase. Împrejurul lor stau grămădiți optzeci de călăreți turci... purtînd pe dînșii niște capoate de filendreș, de ghermesuturi și de felurite stofe. ODOBESCU, S. I 133.

ghermesut n. un fel de atlaz cu ape din Alep: capoate de ghermesut OD. [Turc. GHERMESUD].

ghermesút și -ít n., pl. urĭ (turc. germsud, id.). Vechĭ. Un fel de atlaz cu ape din Alep. – Și ghirmisút.

GHERMEȘÍT s. n. v. ghermesut.

ghermesit sn vz ghermesut

ghermeșit sn vz ghermesut

GHERMEȘÍT s. n. V. ghermesut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghermesút (înv.) s. n., pl. ghermesúturi

ghermesút s. n., pl. ghermesúturi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ghermesút (ghermesúturi), s. n. – Țesătură fină, voal. – Var. ghermesit. Tc. germsud (Șeineanu, II, 80; Lokotsch 684). Sec. XVIII, înv.

Intrare: ghermesut
ghermesut substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghermesut
  • ghermesutul
  • ghermesutu‑
plural
  • ghermesuturi
  • ghermesuturile
genitiv-dativ singular
  • ghermesut
  • ghermesutului
plural
  • ghermesuturi
  • ghermesuturilor
vocativ singular —
plural —
ghermesit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghermeșit substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghermeșit
  • ghermeșitul
  • ghermeșitu‑
plural
  • ghermeșituri
  • ghermeșiturile
genitiv-dativ singular
  • ghermeșit
  • ghermeșitului
plural
  • ghermeșituri
  • ghermeșiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghermesut ghermesit ghermeșit

  • 1. învechit Numele unei țesături fine de mătase.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Împrejurul lor stau grămădiți optzeci de călăreți turci... purtînd pe dînșii niște capoate de filendreș, de ghermesuturi și de felurite stofe. ODOBESCU, S. I 133.
      surse: DLRLC

etimologie: