opțiuni
  • info

3 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEBOȘÁT2, -Ă, gheboșați, -te, adj. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). ♦ (Rar) Cocoșat. [Var.: gheboșít, -ă adj.] – V. gheboșa.

GHEBOȘÁT2, -Ă, gheboșați, -te, adj. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). ♦ (Rar) Cocoșat. [Var.: gheboșít, -ă adj.] – V. gheboșa.

GHEBOȘÁT1 s. n. Faptul de a se gheboșa. – V. gheboșa.

GHEBOȘÁT1 s. n. Faptul de a se gheboșa. – V. gheboșa.

gheboșat2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 157 / V: ~șit2 / Pl: ~ați, ~e / E: gheboșa] 1 Cocoșat. 2 (Fig) Adus de spate. 3 (Spc) Gârbovit (de bătrânețe). 4 (Pex; d. părți ale corpului) Curbat, îndoit.

gheboșat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / V: ~șit1 / E: gheboșa] 1-2 (Rar) Gheboșare (1-2).

GHEBOȘÁT, -Ă, gheboșați, -te, adj. 1. Cocoșat; p. ext. gîrbovit (de bătrînețe). [În] spate cocoșat, În piept gheboșat. TEODORESCU, P. P. 648. 2. Adus de spate, încovoiat. Bătrînii au plecat pe urmă, gheboșați. PAS, Z. III 36. Sta strîmb și puțintel gheboșat în șa. SADOVEANU, Z. C. 325. – Variante: gheboșít, -ă, îngheboșát, -ă (SADOVEANU, P. 100) adj.

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboșí vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboșí vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘÍ vb. IV v. gheboșa.

GHEBOȘÍT, -Ă adj. v. gheboșat2.

GHEBOȘÍT, -Ă adj. v. gheboșat2.

gheboșa vr [At: HOGAȘ, M.N. 191 / V: ~și / Pzi: ~șez / E: ghebos] 1 A se face ghebos (1) Si: a se cocoșa. 2 (Pex) A se gârbovi (de bătrânețe). corectat(ă)

gheboși vtr vz gheboșa

gheboșit2, ~ă a vz gheboșat2

gheboșit1 sn vz gheboșat1

îngheboșat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: îngheboșa] 1 Cocoșat. 2 Adus de spate. 3 (Spc) Gârbovit de bătrânețe. 4 (Pex; d. părți ale corpului) Curbat, îndoit.

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. 1. A se face ghebos, a se cocoșa; p. ext. a se gîrbovi (de bătrînețe). Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333. 2. A se pleca de spate, a se încovoia. Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113. Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă În cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191. – Variantă: gheboșí, gheboșesc (POPA, V. 330), vb. IV.

GHEBOȘÍT, -Ă adj. v. gheboșat.

ÎNGHEBOȘÁT, -Ă adj. v. gheboșat.

A SE GHEBOȘÁ mă ~éz intranz. 1) A căpăta gheb; a se cocoșa. 2) A-și încovoia spatele (de greutate, de bătrânețe etc.); a deveni grebănos; a se gârbovi; a se cocoșa. /Din ghebos

A GHEBOȘÁ ~éz tranz. A face să se gheboșeze; a cocoșa; a gârbovi. /Din ghebos

gheboșéz v. tr. (d. ghebos). Fac ghebos, gîrbovesc: bătrîneța l-a gheboșat. V. refl. S’a gheboșat de frig. – Și îngh- și gheboșesc. La Dos. (Acad.) ghibuit, gheboșat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gheboșat s. n.

gheboșat s. n.

gheboșát s. n.

gheboșa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă gheboșez, 3 se gheboșează; conj. prez. 1 sg. să mă gheboșez, 3 să se gheboșeze; imper. 2 sg. afirm. gheboșează-te; ger. gheboșându-mă

!gheboșa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se gheboșează; conj. prez. 3 să se gheboșeze; ger. gheboșându-se

gheboșá vb., ind. prez. 1 gheboșéz, 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. gheboșéze; ger. gheboșând

gheboșa (ind. prez. 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm, ger. gheboșînd)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHEBOȘÁT adj. 1. v. cocoșat. 2. v. gârbovit.

GHEBOȘAT adj. 1. (MED.) cifos, cocoșat, ghebos, (Transilv.) pupoș. (Om ~.) 2. ghebos, gîrbov, gîrbovit, încovoiat. (~ de bătrînețe.)

GHEBOȘÁ vb. v. gârbovi.

GHEBOȘA vb. a se cocîrja, a se cocoșa, a se gîrbovi, a se încovoia, a se îndoi. (Bietul om s-a ~ de tot de bătrînețe.)

A se gheboșa ≠ a se îndrepta

Intrare: gheboșat (adj.)
gheboșat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatul
  • gheboșatu‑
  • gheboșată
  • gheboșata
plural
  • gheboșați
  • gheboșații
  • gheboșate
  • gheboșatele
genitiv-dativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatului
  • gheboșate
  • gheboșatei
plural
  • gheboșați
  • gheboșaților
  • gheboșate
  • gheboșatelor
vocativ singular — —
plural — —
gheboșit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșit
  • gheboșitul
  • gheboșitu‑
  • gheboșită
  • gheboșita
plural
  • gheboșiți
  • gheboșiții
  • gheboșite
  • gheboșitele
genitiv-dativ singular
  • gheboșit
  • gheboșitului
  • gheboșite
  • gheboșitei
plural
  • gheboșiți
  • gheboșiților
  • gheboșite
  • gheboșitelor
vocativ singular — —
plural — —
îngheboșat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngheboșat
  • ‑ngheboșat
  • îngheboșatul
  • îngheboșatu‑
  • ‑ngheboșatul
  • ‑ngheboșatu‑
  • îngheboșată
  • ‑ngheboșată
  • îngheboșata
  • ‑ngheboșata
plural
  • îngheboșați
  • ‑ngheboșați
  • îngheboșații
  • ‑ngheboșații
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatele
  • ‑ngheboșatele
genitiv-dativ singular
  • îngheboșat
  • ‑ngheboșat
  • îngheboșatului
  • ‑ngheboșatului
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatei
  • ‑ngheboșatei
plural
  • îngheboșați
  • ‑ngheboșați
  • îngheboșaților
  • ‑ngheboșaților
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatelor
  • ‑ngheboșatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: gheboșat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatul
  • gheboșatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
gheboșit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gheboșa
verb (V202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboșa
  • gheboșare
  • gheboșat
  • gheboșatu‑
  • gheboșând
  • gheboșându‑
 singular plural
  • gheboșează
  • gheboșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșez
 (să)
  • gheboșez
  • gheboșam
  • gheboșai
  • gheboșasem
a II-a (tu)
  • gheboșezi
 (să)
  • gheboșezi
  • gheboșai
  • gheboșași
  • gheboșaseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșează
 (să)
  • gheboșeze
  • gheboșa
  • gheboșă
  • gheboșase
plural I (noi)
  • gheboșăm
 (să)
  • gheboșăm
  • gheboșam
  • gheboșarăm
  • gheboșaserăm
  • gheboșasem
a II-a (voi)
  • gheboșați
 (să)
  • gheboșați
  • gheboșați
  • gheboșarăți
  • gheboșaserăți
  • gheboșaseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșează
 (să)
  • gheboșeze
  • gheboșau
  • gheboșară
  • gheboșaseră
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboși
  • gheboșire
  • gheboșit
  • gheboșitu‑
  • gheboșind
  • gheboșindu‑
 singular plural
  • gheboșește
  • gheboșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșesc
 (să)
  • gheboșesc
  • gheboșeam
  • gheboșii
  • gheboșisem
a II-a (tu)
  • gheboșești
 (să)
  • gheboșești
  • gheboșeai
  • gheboșiși
  • gheboșiseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșește
 (să)
  • gheboșească
  • gheboșea
  • gheboși
  • gheboșise
plural I (noi)
  • gheboșim
 (să)
  • gheboșim
  • gheboșeam
  • gheboșirăm
  • gheboșiserăm
  • gheboșisem
a II-a (voi)
  • gheboșiți
 (să)
  • gheboșiți
  • gheboșeați
  • gheboșirăți
  • gheboșiserăți
  • gheboșiseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșesc
 (să)
  • gheboșească
  • gheboșeau
  • gheboșiră
  • gheboșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gheboșat, gheboșatăadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). DEX '09 DLRLC
    sinonime: gârbov gârbovit încovoiat
    • format_quote Sta strîmb și puțintel gheboșat în șa. SADOVEANU, Z. C. 325. DLRLC
    • format_quote Bătrînii au plecat pe urmă, gheboșați. PAS, Z. III 36. DLRLC
    • 1.1. rar Cifos, cocoșat, ghebos, pupoș. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cifos cocoșat ghebos pupoș
      • format_quote [În] spate cocoșat, În piept gheboșat. TEODORESCU, P. P. 648. DLRLC
etimologie:
  • vezi gheboșa DEX '98 DEX '09

gheboșatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a se gheboșa. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi gheboșa DEX '98 DEX '09

gheboșa, gheboșezverb

  • 1. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cocoșa cocârja gârbovi încovoia îndoi antonime: îndrepta
    • format_quote Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333. DLRLC
    • format_quote Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113. DLRLC
    • format_quote Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă în cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191. DLRLC
etimologie:
  • Contaminare între ghebos și cocoșa. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.