4 intrări

school Articole pe această temă:

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEÁBĂ s. f. v. gheb1.

gheábă (saŭ ghebă?) f., pl. e (bg. gyba, cĭupercă, burete; sîrb. gúba, rus. gubá, vsl. gomba). Vest. Est. Numele maĭ multor cĭupercĭ bune de mîncat (lepióta clipeolária saŭ agáricus clipeolarius, collýbia [saŭ agáricus] lóngipes și armillária méllea saŭ agáricus mélleus), numite în nord și opinticĭ. V. dreahlă.

GHEB1, (1,2) gheburi, s. n., (3) ghebe, s. f. 1. S. n. Cocoașă (la om). 2. S. n. Ridicătură de teren în formă de gheb (1). 3. S. f. (În forma gheabă) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel alb, și cu pălăria galbenă-brună (Armillaria mellea).Gheabă-de-brad = ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria). Gheabă-de-pădure = ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes). [Var.: gheábă s. f.] – Probabil lat. *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus < gibbus).

gheb1 sn [At: CANTEMIR, IST. 89 / V: (1) ghea sf (Pl: ghebi) / Pl: ~e, (1) ~uri / E: pbl ml *glibbus] 1 Cocoașă Cf bold2. 2 Ridicătură de teren în formă de gheb (1). 3 (Lpl) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel și cu pălăria galben-brună (Armillaria mellea). 4 (Bot; reg; îc) Gheabă-de-brad Ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria). 5 (Bot; reg; îc) Gheabă-de-pădure Ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică sau brună, catifelată (Collybia longipes).

GHEB1, (1, 2) gheburi, (3) ghebe, s. n. 1. Cocoașă (la om). 2. Ridicătură de teren în formă de gheb (1). 3. (La pl.) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel alb, și cu pălăria galbenă-brună (Armillaria mellea).Ghebe de brad = ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria). Ghebe de pădure = ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes). – Probabil lat. *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus < gibbus).

GHEB, gheburi, s. n. 1. (Mold.) Cocoașă (la om). Cît l-a durut suferința aceasta, se putea vedea din ghebul care-i ieșise în spate și din perii albi, crescuți fără vreme. DUNĂREANU, CH. 9. 2. Fig. Înălțime, ridicătură. Iruga Sălanelor trece printre gheburi moi de ierburi amestecate cu apă mocirloasă. SADOVEANU, V. F. 100. Mă oprii la o răspîntie, pe un gheb al muntelui. HOGAȘ, M. N. 76.

GHEB ~uri n. 1) (la oameni) Proeminență patologică pe spate care deformează trunchiul; cocoașă; cifoză; gibozitate. 2) Ridicătură de teren; dâmb. /<lat. glibbus

GHÉBE f. pl. Specie de ciuperci comestibile, având picior gălbui sau brun cu un inel alb împrejur și pălărie galbenă-brună, care crește pe tulpina arborilor, provocând putrezirea lemnului. ~ de brad ciupercă comestibilă, având picior lung, subțire și pălărie albă, cărnoasă. ~ de pădure ciupercă comestibilă cu pălărie de culoare roșiatică sau brună, catifelată. /Din gheb

GHEB s. n. (Mold .) Cocoașă. Cu mult mai grozavă iaste o răutate între obiceaiuri decît patru gheburi a avea în dos. NCCD, 319: c.1'. CANTEMIR, IST.a Variante: ghib (CANTEMIR, IST.). Etimologie: lat. *glĭbbus. Vezi și ghebos.

gheb n. Mold. 1. cocoașă: și firul de se rupe, un altul iute scoate [păiajinul] din ghebul său hidos (NAUM); 2. fig. înălțime, ridicătură: gheburile Paringului. [Ung. GÖB].

ghebe f. pl. ciuperci comestibile cari, fiind parazite, sunt stricăcioase arborilor (Amilaria mellea). [Origină necunoscută].

gheb și (vechĭ) ghib n., pl. urĭ (poate var. din ghem. Ung. göb, gheb, poate veni d. rom. Din lat. gĭbbus, gheb, s’ar fi făcut rom. geb. V. gîb). Est. Unflătură în spinare produsă de diformarea șiriĭ spinăriĭ din vre-o căzătură în copilărie saŭ de bătrîneță. Unflăturile naturale din spinarea cămileĭ. – În vest cocoașă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ghéabă (ciupercă) s. f., g.-d. art. ghébei; pl. ghébe

!ghéabă-de-brád s. f., g.-d. art. ghébei-de-brád; pl. ghébe-de-brád

!ghéabă-de-pădúre s. f., art. ghébei-de-pădúre; pl. ghébe-de-pădúre

gheb (cocoașă) s. n., pl. ghéburi

gheb (cocoașă) s. n., pl. ghéburi

arată toate definițiile

Intrare: gheabă
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghea
  • gheaba
plural
  • ghebe
  • ghebele
genitiv-dativ singular
  • ghebe
  • ghebei
plural
  • ghebe
  • ghebelor
vocativ singular
plural
gheb2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheb
  • ghebul
  • ghebu‑
plural
  • ghebe
  • ghebele
genitiv-dativ singular
  • gheb
  • ghebului
plural
  • ghebe
  • ghebelor
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-brad
gheabă-de-brad substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheabă-de-brad
  • gheaba-de-brad
plural
  • ghebe-de-brad
  • ghebele-de-brad
genitiv-dativ singular
  • ghebe-de-brad
  • ghebei-de-brad
plural
  • ghebe-de-brad
  • ghebelor-de-brad
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-pădure
gheabă-de-pădure substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheabă-de-pădure
  • gheaba-de-pădure
plural
  • ghebe-de-pădure
  • ghebele-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • ghebe-de-pădure
  • ghebei-de-pădure
plural
  • ghebe-de-pădure
  • ghebelor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: gheb
gheb1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheb
  • ghebul
  • ghebu‑
plural
  • gheburi
  • gheburile
genitiv-dativ singular
  • gheb
  • ghebului
plural
  • gheburi
  • gheburilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghea
  • gheaba
plural
  • ghebe
  • ghebele
genitiv-dativ singular
  • ghebe
  • ghebei
plural
  • ghebe
  • ghebelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gheabă gheb

  • 1. Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel alb, și cu pălăria galbenă-brună (Armillaria mellea).
    surse: DEX '09 NODEX sinonime: opintici popincă

etimologie:

  • probabil limba latină *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus, din gibbus)
    surse: DEX '09 NODEX

gheabă-de-brad

  • 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

gheabă-de-pădure

  • 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

gheb gheabă

  • 1. (La oameni) Proeminență patologică pe spate care deformează trunchiul.
    exemple
    • Cît l-a durut suferința aceasta, se putea vedea din ghebul care-i ieșise în spate și din perii albi, crescuți fără vreme. DUNĂREANU, CH. 9.
      surse: DLRLC
  • 2. Înălțime, ridicătură de teren în formă de gheb (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dâmb ridicătură înălțime
    • 2.1. Iruga Sălanelor trece printre gheburi moi de ierburi amestecate cu apă mocirloasă. SADOVEANU, V. F. 100.
      surse: DLRLC
    • 2.2. Mă oprii la o răspîntie, pe un gheb al muntelui. HOGAȘ, M. N. 76.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • probabil limba latină *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus, din gibbus)
    surse: DEX '09 NODEX