11 definiții pentru ghețuș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEȚÚȘ, ghețușuri, s. n. Polei1. ♦ Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna. – Gheață + suf. -uș.

GHEȚÚȘ, ghețușuri, s. n. Polei1. ♦ Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna. – Gheață + suf. -uș.

ghețuș sn [At: GCR II, 59/23 / Pl: ~uri / E: gheață + -uș] 1 Polei. 2 Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna.

GHEȚÚȘ, ghețușuri, s. n. Strat subțire de gheață format iarna pe drumuri, după o ploaie urmată de îngheț; polei. S-a făcut o mîzgă și-un ghețuș, de nu te mai poți de feli ținea pe picioare. CREANGĂ, P. 47. Ghețușul trosnea sub pași. EMINESCU, N. 88. ♦ Lunecuș pe care se dau copiii iarna. Luneca de multe ori de-a săniușul pe luciul foilor, ca pe un ghețuș, cînd valea scobora prea repede. HOGAȘ, M. N. 131.

GHEȚÚȘ ~uri n. 1) Strat subțire de gheață care se formează pe suprafața solului în urma înghețării apei de ploaie sau a zăpezii topite. 2) Loc unde se dau copiii pe gheață; lunecuș. /gheață + suf. ~

ghețuș n. pătură subțire de ghiață produsă de ploaie pe un pământ ghețos: s’a făcut un ghețuș de nu te mai poți ținea pe picioare CR.

ghețúș n., pl. urĭ. Drum alunecos. Locu unde se daŭ copiiĭ pe gheață (patinaj). V. derdeuș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghețúș s. n., pl. ghețúșuri

ghețúș s. n., pl. ghețúșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHEȚÚȘ s. 1. v. polei. 2. alunecuș, lunecuș, (reg.) răpăguș, (Ban.) rapăg. (Se dă pe ~.)

GHEȚUȘ s. 1. polei, (înv. și reg.) polediță, (reg.) poleială, policie, sticluș. (Afară e ~.) 2. alunecuș, lunecuș, (reg.) răpăguș, (Ban.) rapăg. (Se dă pe ~.)

Intrare: ghețuș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghețuș
  • ghețușul
  • ghețușu‑
plural
  • ghețușuri
  • ghețușurile
genitiv-dativ singular
  • ghețuș
  • ghețușului
plural
  • ghețușuri
  • ghețușurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghețuș

  • 1. Strat subțire de gheață format iarna pe drumuri, după o ploaie urmată de îngheț; polei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: polei (s.n.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • S-a făcut o mîzgă și-un ghețuș, de nu te mai poți de feli ținea pe picioare. CREANGĂ, P. 47.
      surse: DLRLC
    • Ghețușul trosnea sub pași. EMINESCU, N. 88.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lunecuș attach_file un exemplu
      exemple
      • Luneca de multe ori de-a săniușul pe luciul foilor, ca pe un ghețuș, cînd valea scobora prea repede. HOGAȘ, M. N. 131.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Gheață + sufix -uș.
    surse: DEX '98 DEX '09