10 definiții pentru gerui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GERUI, pers. 3 geruiește, vb. IV. Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. – Ger + suf. -ui.
GERUI, pers. 3 geruiește, vb. IV. Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. – Ger + suf. -ui.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gerui vu [At: SLAVICI, V. P. 105 / P: ~ru-i / Pzi: 3 ~ește / E: ger] 1 A fi ger (1). 2 A se lăsa ger (1). 3 A fi foarte frig, (și a ninge cu fulgi mici cristalizați).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GERUI, pers. 3 geruiește, vb. IV. Intranz. (Rar) A fi, a se lăsa ger. ♦ A ninge cu ace mici de gheață. Nu era aspru gerul, dar geruia. SLAVICI, V. P. 105.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A GERUI ~iesc 1. intranz. A fi ger; a fi frig foarte mare. 2. tranz. (rufe) A scoate la ger să se usuce (și să se înălbească). /ger + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
geruì v. (unipersonal), a da un ger.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
geruĭéște v. impers. (d. ger). E ger (și cade o zăpadă supțire).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gerui (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. geruiește, imperf. 3 sg. geruia; conj. prez. 3 sg. să geruiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gerui (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. geruiește, imperf. 3 sg. geruia; conj. prez. 3 sg. să geruiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gerui vb., ind. prez. 3 sg. geruiește, imperf. 3 sg. geruia; conj. prez. 3 sg. geruiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gerui (ind. prez. 3 sg. geruiește, conj. geruiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — |
geruiverb
- 1. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A ninge cu ace mici de gheață. DLRLC
- Nu era aspru gerul, dar geruia. SLAVICI, V. P. 105. DLRLC
-
-
- 2. (Despre rufe) A scoate la ger să se usuce (și să se înălbească). NODEX
etimologie:
- Ger + sufix -ui. DEX '98 DEX '09