6 definiții pentru geonim


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

geonim sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr géonyme] Nume de loc adoptat ca nume propriu.

GEONÍM s.n. Nume de loc adoptat ca nume propriu. [< fr. géonyme, cf. gr. ge – pământ, onoma – nume].

GEONÍM s. n. nume de loc. (< fr. géonyme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GEONÍM s. n. (< fr. géonyme, cf. gr. ge – pământ, onoma – nume): nume de loc adoptat ca nume propriu, ca de exemplu Baltă (< baltă), Livadă (< livadă), Pădure (< pădure), Măgură (< măgură), Bulboacă (< bulboacă) etc.

GE-, v. GEO-.~odă (v. -od), s. f., 1. Agregat de minerale format prin depunere în cavitățile rocilor. 2. Cavitate patologică în diverse țesuturi organice; ~onim (v. -onim), s. n., nume de loc care a fost adaptat ca nume propriu; ~oramă (v. -oramă), s. f., încăpere sferică pe a cărei față interioară este reprezentată în relief, la o scară convențională, forma și accidentele scoarței terestre.

Intrare: geonim
  • silabație: ge-o- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geonim
  • geonimul
  • geonimu‑
plural
  • geonime
  • geonimele
genitiv-dativ singular
  • geonim
  • geonimului
plural
  • geonime
  • geonimelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)