GAMOPETAL, -Ă, gamopetali, -e, adj. (Despre corola unor flori, p. ext, despre flori) Cu petalele unite; (despre plante) care are florile cu petalele unite. ♦ (Substantivat, f.) Plantă sau floare cu petalele unite. – Din fr. gamopétale.

gamopetal, ~ă [At: CADE / Pl: ~le / E: fr gamopétale] 1 af (D. corola unei flori; pex, d. flori) Cu petale unite. 2 af (D. plante) Care are florile cu petalele unite. 3-4 sf Plantă sau floare cu petalele unite.

GAMOPETAL, -Ă, gamopetale, adj. n. și f. (Despre corola unei flori, p. ext. despre flori) Cu petalele unite; (despre o plantă) a cărei floare are petalele unite. ♦ (Substantivat, f.) Plantă sau floare cu petalele unite. – Fr. gamopétale (<gr.).

GAMOPETAL, -Ă adj. (Despre flori) Cu petalele unite. // s.f. Plantă a cărei floare are corola cu petalele unite. [< fr. gamopétale, cf. gr. gamos – căsătorie, petalon – petală].

GAMOPETAL, -Ă I. adj. (despre flori) cu petalele unite, concrescute; sinpetal. II. s. f. pl. grup de plante dicotiledonate a căror floare are corola cu petale unite; monopetale. (< fr. hamopétale/s/)

GAMOPETAL ~ă (~i, ~e) 1) (despre flori) Care are petalele unite. 3) și substantival (despre plante) Care are flori de acest fel. /<fr. gamopétale

*gamopetál, -ă adj. (vgr. gámos, unire, căsătorie, și petală). Bot. Monopetal, cu petalele unite, ca la dipsacee, labiate, primulacee, solanee. V. dialipetal.

!gamopetal adj. m. (+ s. n. caracter ~); adj. f., s. f. gamopetală (floare ~), pl. gamopetale

!gamopetal adj. m., pl. gamopetali; f. gamopetală, pl. gamopetale

gamopetal adj. m., pl. gamopetali; f. sg. gamopetală, pl. gamopetale

GAMO- „fecundație, copulație, reproducere”. ◊ gr. gamos „unire, căsătorie” > fr. gamo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. gamo-. □ ~biu (v. -biu), s. n., organism aparținînd generației sexuate, în cazul alternanței de generații; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe concrescute; sin. gamocarpic^[1]; ~cit (v. -cit), s. n., celulă sexuată; ~dem (v. -dem), adj., s. n., (populație) ai cărei membri se încrucișează liber; ~desmie (v. -desmie), s. f., concreștere a fasciculelor din stelul vegetal; ~dromi (v. -drom), adj., s. m. pl., (pești) care întreprind migrații pentru reproducere; ~fază (v. -fază), s. f., stare a celulelor sexuale în care nucleele au numai o jumătate din numărul de cromozomi; sin. fază haploidă; ~fil (v. -fil₂), adj., s. f., (floare) ale cărei elemente morfologice sînt unite sau concrescute; ~filie (v. -filie₂), s. f., fenomen de concreștere a frunzelor; ~fob (v. -fob), adj., stăpînit de gamofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de căsătorie; ~gemie (v. -gemie), s. f., fenomen de concreștere a mugurilor; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un organism) rezultat în urma unui proces de sexualitate (fecundație); ~geneză (v. -geneză), s. f., înmulțire a unui organism prin unirea gameților; sin. gamogonie; ~gonie (v. -gonie), s. f., gamogeneză*; ~logie (v. -logie₁), s. f., tratat asupra căsătoriei; ~man (v. -man₁), adj., s. m., (persoană) care prezintă gamomanie; ~manie (v. -manie), s. f., stare psihică patologică a unor erotomani de a cere în căsătorie toate femeile întîlnite; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., modificare morfologică realizată prin excitarea produsului fecundației în cursul dezvoltării sale; ~petale (v. -petal), adj., s. f. pl., (flori) cu petalele concrescute; ~stelie (v. -stelie), s. f., prezența mai multor cilindri vegetali centrali avînd stelurile concrescute; ~stil (v. -stil), adj., cu stilele concrescute; ~tal (v. -tal), s. n., organ vegetativ rudimentar, producător și purtător de gameți.