3 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÁICĂ, găici, s. f. 1. Bandă (lată) de stofă cusută în talie, la spatele hainelor, pentru a strânge lărgimea lor sau în scop decorativ. 2. Fiecare dintre bentițele de stofă sau de șnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. ♦ Cheotoare la o haină, făcută din șnur sau din găitan. ♦ Șiret cusut la o haină pentru a o putea agăța în cui; atârnătoare, agățătoare. – Cf. rus. gaika „placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliță”.

gaică3 sf [At: PAMFILE, I. C. 357 / Pl: găici / E: pbl rs гаика] 1 Bandă (lată, decorativă) la o haină, cusută în dreptul taliei pentru a strânge crețurile. 2 (Mun) Bandă de postav sau dimie, utilizată de croitori atunci când cos cu mâna. 3 Cheotoare. 4 (Olt) Șiret negru cusut pe șube. 5 (Reg) Sfoară cu care ciobanii se leagă mai jos de genunchi. 6 Agățătoare la o haină sau fustă.

GÁICĂ, găici, s. f. 1. Bandă (lată) de stofă cusută la o haină, în spate și în dreptul taliei, pentru a strânge crețurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre bentițele de stofă sau de șnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. ♦ Cheotoare la o haină, făcută din șnur sau din găitan. ♦ Șiret cusut la o haină pentru a o putea agăța în cui; atârnătoare, agățătoare. – Cf. rus. gaika „placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliță”.

GÁICĂ, găici, s. f. 1. Bandă lată de stofă, cusută în talie la mantale, la paltoane etc. pentru a strînge crețurile la spate. 2. Bentiță de stofă sau de șnur, fixată în talie la unele haine, prin care se petrece cingătoarea. ♦ Cheotoare făcută de obicei din șnur sau din găitan. Își încheiaseră găicile cojoacelor pînă sus. MIHALE, O. 8. Se cos cojoace simple... cu găici de sîrmă la piept. STANCU, D. 351.

GÁICĂ găici f. rar 1) Fâșie de stofă cusută în talie la partea din spate a unei haine, pentru a o strânge sau în scop decorativ. 2) Bentiță (din șnur sau din stofă) cusută la gulerul unei haine pentru a o putea atârna în cui; agățătoare. [G.-D. găicii; Sil. gai-] /<rus. gajka

gáĭcă f., pl. e (sîrb. rus. gáĭka. V. gașcă). Strîngătoarea din apoĭ a mantaleĭ, aceĭa care o poate face maĭ strîmtă saŭ maĭ largă. Inel de pele orĭ de metal făcut ca să ție fix capătu cureleĭ încheĭate.

gaiță2 sf [At: CONTEMPORANUL V, 292 / P: ga-i~ / V: gaiț sn (Pl: ~țuri) / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) 1 Petrol lampant. 2 Lampă cu gaz.

gâ sf [At: COSTINESCU / V: (reg) gagă, gaică / Pl: ? / E: ns cf bg гаго] (Reg) 1 (Șîf gaică) Mamă (1). 2 (Șîf gagă) Soră mai mare. 3 (Șîf gagă, gaică) Țâță. 4 (Îe) A da ~ A da țâță. corectată

GÁIȚĂ1 s. f. (Mold., Bucov.) 1. Petrol lampant. Oamenii se ung pe cap cu gaiță (gaz, petroleu) ca să le treacă chelbea. ȘEZ. III 174. 2. Lampă țărănească cu petrol lampant. Gaița pîlpîie pe prichiciul hornului. CONTEMPORANUL, VIII 17. – Pronunțat: gai-.

GÁIȚĂ2 s. f. (Reg.) Petrol lampant. ♦ Lampă țărănească cu petrol. [Pr.: gai-] – Din gaz (după opaiț).

gaiță f. 1. Mold. mânerul cleștelui de dogar: 2. lampă țărănească făcută dintr’o sticlă, în care se pune petrol: femeia aprinse gaița. [Aplicațiune metaforică a vorbei precedente, probabil prin aluziune la ciocul gaiței, scurt și gros, încovoiat și dințat la vârf].

gágă f. fără pl. (bg. káka, ngr. gĭagĭá). Olt. (Izv. Ian. 1923, 13). Munt. Mold. sud. Epitet respectuos ca și dadă: casa gaghiĭ (Munt.), gagăĭ (Mold.).

2) gáiță f. (d. gaz, petrol, supt infl. luĭ gaiță 1). Nord. Pop. Petrol.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gaică s. f., g.-d. art. găicii; pl. găici

gáică s. f. (sil. gai-), g.-d. art. găicii; pl. găici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GAICĂ s. agățătoare, atîrnătoare, (pop.) aninătoare. (~ la o haină.)

GÁIȚĂ s. v. flecară, gaz, guralivă, limbută, palavragioaică, petrol, lampant, vorbăreață.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gáică (gắici), s. f. – Cheotoare; atîrnătoare. Rus. gajka (Tiktin; DAR); însă cuvîntul rus este de origine necunoscută (Vasmer, I, 252). Cf. sb. gajka „piuliță”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gágă s.f. (reg.) termen respectuos pentru o femeie; dadă, țață, lele.

Intrare: gaică
  • silabație: gai- info
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaică
  • gaica
plural
  • găici
  • găicile
genitiv-dativ singular
  • găici
  • găicii
plural
  • găici
  • găicilor
vocativ singular
plural
Intrare: gaiță (petrol)
gaiță1 ('--) substantiv feminin
  • silabație: gai-ță info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaiță
  • gaița
plural
  • gaițe
  • gaițele
genitiv-dativ singular
  • gaițe
  • gaiței
plural
  • gaițe
  • gaițelor
vocativ singular
plural
gaică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gaiț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gâgă
substantiv feminin (F47)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâ
  • gâga
plural
genitiv-dativ singular
  • gâgi
  • gâgii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F47)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ga
  • gaga
plural
genitiv-dativ singular
  • gagi
  • gagii
plural
vocativ singular
plural
  • silabație: gai- info
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaică
  • gaica
plural
  • găici
  • găicile
genitiv-dativ singular
  • găici
  • găicii
plural
  • găici
  • găicilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gaică, găicisubstantiv feminin

  • 1. Bandă (lată) de stofă cusută în talie, la spatele hainelor, pentru a strânge lărgimea lor sau în scop decorativ. DEX '09 DLRLC
  • 2. Fiecare dintre bentițele de stofă sau de șnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Cheotoare la o haină, făcută din șnur sau din găitan. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cheotoare
      • format_quote Își încheiaseră găicile cojoacelor pînă sus. MIHALE, O. 8. DLRLC
      • format_quote Se cos cojoace simple... cu găici de sîrmă la piept. STANCU, D. 351. DLRLC
    • 2.2. Șiret cusut la o haină pentru a o putea agăța în cui. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • cf. limba rusă gaika „placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliță”. DEX '09 DEX '98

gaiță, gaițesubstantiv feminin

regional
  • 1. Petrol lampant. DLRLC DLRM
    sinonime: gaz
    • format_quote Oamenii se ung pe cap cu gaiță (gaz, petroleu) ca să le treacă chelbea. ȘEZ. III 174. DLRLC
  • 2. Lampă țărănească cu petrol lampant. DLRLC DLRM
    • format_quote Gaița pîlpîie pe prichiciul hornului. CONTEMPORANUL, VIII 17. DLRLC
etimologie:
  • gaz (după opaiț). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.