2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂSÉLNIȚĂ1, găselnițe, s. f. Fluture mic, de culoare roșie-cenușie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia-stupilor (Galleria melonella). – Din bg. găsenica „omidă” (după derivatele în -elniță).

GĂSÉLNIȚĂ1, găselnițe, s. f. Fluture mic, de culoare roșie-cenușie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia-stupilor (Galleria melonella). – Din bg. găsenica „omidă” (după derivatele în -elniță).

GĂSÉLNIȚĂ2, găselnițe, s. f. (Fam.) Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.). – Găsi + suf. -elniță.

GĂSÉLNIȚĂ2, găselnițe, s. f. (Fam.) Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.). – Găsi + suf. -elniță.

găselniță2 sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: găsi + -elniță] Aspect al realității observat de cineva și evocat pentru efect într-o conversație sau într-un text scris.

găselniță1 sf [At: DAMÉ, T. 120 / V: (pop, 2) ~sal~, ~săl~ / Pl: ~țe / E: bg гъсеница după derivate în -elniță] 1 (Ent) Fluturaș mic, roșu-cenușiu cu cercuri albe, care zboară seara, iar ziua stă lipit de stupine și ale cărui larve rod fagurii de miere Si: molia albinelor, molie de albine (Galleria melonella). 2 (Med; pop; îf ~sal~) Boală la vite când stau cu unghiile în băligar. 3 (Mun; îe) Găsi-te-ar ~țele Lovi-te-ar boala.

GĂSÉLNIȚĂ, găselnițe, s. f. Fluture mic, care trăiește în jurul stupilor și ale cărui larve (v. carete) rod fagurii de miere (Galeria melonella).

găsélniță s. f. Element de efect, inedit ◊ „Așa că toate găselnițele stilistice sunt vânate din zbor și întrebuințate în serie epidemică. A bântuit cu frenezie gripa «exhaustivului». E la modă acum cuvântul «încărcătură». Nu mai există articol lipsit de această încărcătură.” Săpt. 2 IX 71 p. 14. ◊ „Vă recomand să ascultați cu atenție, la radio sau la televiziune, cântecul «Ce vrei să faci din mine?» interpretat alarmant de des, ca o piesă de mare «găselniță», cum zic unii textieri.” Săpt. 19 XII 75 p. 7 (din găsi + -elniță; cf. fr. trouvaille; Graur C. 43; Al. Graur ne-a comunicat că a fost folosit pentru prima oară de Barbu Lăzăreanu prin anii ’30)

GĂSÉLNIȚĂ1 ~e f. Fluture mic, cu aripile de culoare roșie-cenușie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia stupilor. /<bulg. găsenica

GĂSÉLNIȚĂ2 ~e f. fam. Soluție de efect, găsită și utilizată într-o operă literară, de critică etc. /a găsi + suf. ~elniță

găselniță f. vierme ce se face în stupul slab și care mănâncă mierea (Galleria mellonella). [Bulg. GĂSĬENĬȚA, omidă].

2) găsélniță f., pl. e (d. găsesc). Munt. Iron. Boală grea imaginară: țipă par’că l-a găsit găselnița!

1) găsélniță f., pl. e (bg. gysénica și vy-, rut. gusenicĕa și gusilinicĕa, d. vsl. gonsenica și von-, omidă. Cp. cu velniță și vîrtelniță). Munt. Un fluture mic care zboară numaĭ seara, ĭar ziŭa sta ascuns (achrónia alveolária). Din oŭăle luĭ ĭese niște larve care infectează mĭerea și larvele de albină (care mor) și rod faguriĭ. Stupiĭ sistematicĭ sufere maĭ puțin de aceștĭ fluturĭ. – În Mold. căsélniță (pop. căsăl-). Forma găzălniță în Neam. Rom. Pop. 2, 508 și 4, 302. V. cîșiță și codat.

găsalniță sf vz găselniță

găsălniță sf vz găselniță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

găsélniță (fam.) s. f., g.-d. art. găsélniței; pl. găsélnițe

găsélniță (fluture, situație de efect) s. f., g.-d. art. găsélniței; pl. găsélnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GĂSÉLNIȚĂ s. (ENTOM.; Galleria melonella) (reg.) molia-albinelor, molia-stupilor, molie-de-stup.

GĂSELNIȚĂ s. (ENTOM.; Galleria melonella) (reg.) molia-albinelor, molie-de-stup.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

găsélniță (găsélnițe), s. f. – Fluture, molia-stupilor, Galleria mellonella. Sb. gusjelnica, bg. găšenica (Tiktin).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

găselniță, găselnițe s. f. 1. situație de efect găsită și exploatată de un artist (scriitor, regizor etc.) într-o operă artistică. 2. (peior.) șmecherie ieftină / de prost gust.

Intrare: găselniță (fluture)
găselniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găselniță
  • găselnița
plural
  • găselnițe
  • găselnițele
genitiv-dativ singular
  • găselnițe
  • găselniței
plural
  • găselnițe
  • găselnițelor
vocativ singular
plural
găsalniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
găsălniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: găselniță (situație)
găselniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găselniță
  • găselnița
plural
  • găselnițe
  • găselnițele
genitiv-dativ singular
  • găselnițe
  • găselniței
plural
  • găselnițe
  • găselnițelor
vocativ singular
plural

găselniță (fluture) găsalniță găsălniță

etimologie:

  • limba bulgară găsenica „omidă” (după derivatele în -elniță).
    surse: DEX '09 DEX '98

găselniță (situație)

  • 1. familiar Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.).
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Găsi + sufix -elniță.
    surse: DEX '09