18 definiții pentru gânganie gâiganie gâjganie gângalie gângane gângălaie gângoană gângolie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂNGÁNIE, gângănii, s. f. Nume generic dat insectelor (sau, p. gener. animalelor) mici. – Din sl. gongnanije.

GÂNGÁNIE, gângănii, s. f. Nume generic dat insectelor (sau, p. gener. animalelor) mici. – Din sl. gongnanije.

gânganie sf [At: MOXA, 346/11 / V: ~alie[1], ~goană, ~golie, ~ne, (reg) gâig~, ~gălaie / Pl: ~gănii, ~ii, (pop) ~găni / E: vsl гѫгнанѥ] 1 Jivină mică, scârboasă sau veninoasă Cf gad, godină. 2 Nume generic pentru insecte. 3 (Pex) Nume generic pentru animale mici. 4 (Dep) Persoană nesuferită. 5 (Hip) Persoană mică de statură, aproape nebăgată în seamă de nimeni (și muncitoare ca o furnică). 6 (Hip) Copil mic. corectată

  1. În original, greșit accentuat: gângalie LauraGellner

GÂNGÁNIE ~ănii f. Vietate (mai ales insectă) mică. /<sl. gonganije

gângànie f. insectă mică: mulțime nenumărată de gângănii CR. [Dintr’un radical onomatopeic gang sau gong, care exprimă bâzăitul ori sunetul nedeslușit al insectelor].

gâiganie[1] sf vz gânganie corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

gângolie[1] sf vz gânganie corectată

  1. În original, greșit accentuat: gângolie. Vz și def. formei principale — LauraGellner

GÎNGÁNIE, gîngănii s. f. Nume generic dat insectelor mici. O gînganie roșie mi s-a urcat pe vîrful pantofului. SAHIA, N. 20. Pe cîmp, așa liniște de toate patru părțile, că se puteau auzi cum țîrîiau și forfoteau gîngăniile. CARAGIALE, P. 52. Facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii și toate gîngăniile. CREANGĂ, P. 129.

gîngánie f., pl. ăniĭ (vsl. gonganiĭe, bîzîit, d. gongnati, a bîzîi, gongnavŭ, bîzîitor, murmurător, de unde și rom. gîngav. V. gîngă, goangă). Insect orĭ altă vietate stranie și nu prea mare, ca liliacu, șopîrla ș. a. V. jiganie, jivină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gângánie (-ni-e) s. f., art. gângánia (-ni-a), g.-d. art. gângániei; pl. gângắnii, art. gângắniile (-ni-i-)

gângánie s. f. (sil. -ni-e), art. gângánia (sil. -ni-a), g.-d. art. gângániei; pl. gângănii, art. gângăniile (sil. ni-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÎNGANIE s. (ENTOM.) gîză, hexapod, insectă, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.

Intrare: gânganie
gânganie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F138)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gânganie
  • gângania
plural
  • gângănii
  • gângăniile
genitiv-dativ singular
  • gângănii
  • gângăniei
plural
  • gângănii
  • gângăniilor
vocativ singular
plural
gâiganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gâjganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângalie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângălaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângolie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

gânganie gâiganie gâjganie gângalie gângane gângălaie gângoană gângolie

  • 1. Nume generic dat insectelor (sau, prin generalizare animalelor) mici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • O gînganie roșie mi s-a urcat pe vîrful pantofului. SAHIA, N. 20.
      surse: DLRLC
    • Pe cîmp, așa liniște de toate patru părțile, că se puteau auzi cum țîrîiau și forfoteau gîngăniile. CARAGIALE, P. 52.
      surse: DLRLC
    • Facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii și toate gîngăniile. CREANGĂ, P. 129.
      surse: DLRLC

etimologie: