FUZELAJ, fuzelaje, s. n. Corp de formă aerodinamică al unui avion sau al unui planor, care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura, postul de pilotaj, comenzile etc. – Din fr. fuselage.

fuzelaj sn [At: LTR / S și: fuse~ / Pl: ~e / E: fr fuselage] Parte componentă a avionului sau a planorului, care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura, postul de pilotaj, comenzile etc.

FUZELÁJ, fuzelaje, s. n. Parte componentă a avionului sau a planorului, care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura, postul de pilotaj, comenzile etc. – Din fr. fuselage.

FUZELAJ, fuzelaje, s. n. Parte componentă a avionului sau planorului, care face legătura între aripi și ampenaje și care, în general, poartă încărcătura utilă (pilot, pasageri, mărfuri etc.) cu toate amenajamentele respective.

FUZELAJ s.n. Corpul unui avion sau al unui planor. [< fr. fuselage].

FUZELÁJ s. n. corpul unui avion sau al unui planor. (< fr. fuselage)

FUZELÁJ ~e n. Corp al unui aparat de zbor (avion, elicopter, planor etc.) de care sunt fixate aripile. /<fr. fuselage

fuzelaj s. n., pl. fuzelaje

fuzelaj s. n., pl. fuzelaje

fuzelaj s. n., pl. fuzelaje

fuzelaj, pl. fuzelaje

FUZELAJ parte componentă a unei aeronave, profilată aerodinamic, constituind spațiul util de transport. Fuzelajul unește celelalte părți ale aeronavei (aripi, ampenaj, tren de aterizare, motor etc.). Rezistența fuzelajului este asigurată de cadre transversale și lise (v.) longitudinale care servesc ca sprijin pentru înveliș. Corpul hidravioanelor se numește fuzelaj-cocă, atunci când acesta se scufundă parțial în apă.