14 definiții pentru fusiform fuziform


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUSIFÓRM, -Ă, fusiformi, -e, adj. Care are formă de fus1 (I 1). [Var.: fuzifórm, -ă adj.] – Din fr. fusiforme.

FUSIFÓRM, -Ă, fusiformi, -e, adj. Care are formă de fus1 (I 1). [Var.: fuzifórm, -ă adj.] – Din fr. fusiforme.

fusiform, ~ă a [At: DEX / V: fuzi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fusiforme] Care are formă de fus1 (1).

FUSIFÓRM, -Ă, fusiformi, -e, adj. (Și în forma fuziform) Care are formă de fus (I 1). Cochilie fusiformă. Mușchi fusiform.Uredosporii se prezintă sub două forme, unii cu membrana subțire, ovali sau fuziformi... alții sferici-poliedrici. SĂVULESCU, M. U. II 248. – Variantă: fuzifórm, -ă adj.

FUSIFÓRM, -Ă adj. În formă de fus. [Var. fuziform, -ă adj. / < fr. fusiforme, cf. lat. fusus – fus, forma – formă].

FUSIFÓRM, -Ă adj. în formă de fus. (< fr. fusiforme)

FUSIFÓRM ~ă ( ~i, ~e) Care are forma unui fus. /<fr. fusiforme

FUZIFÓRM, -Ă adj. v. fusiform.

FUZIFÓRM, -Ă adj. v. fusiform.

*fuzifórm, -ă adj. (d. lat. fusus, fus, și -form ca în di-form). În formă de fus.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fusifórm adj. m., pl. fusifórmi; f. fusifórmă, pl. fusifórme

fusifórm adj. m., pl. fusifórmi; f. sg. fusifórmă, pl. fusifórme


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FUSI- (FUZI-) „fus”. ◊ L. fusus „fus” > fr. fusi-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. fusi- și fuzi-.~form (fuziform) (v. -form), adj., în formă de fus.

Intrare: fusiform
fusiform adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fusiform
  • fusiformul
  • fusiformu‑
  • fusiformă
  • fusiforma
plural
  • fusiformi
  • fusiformii
  • fusiforme
  • fusiformele
genitiv-dativ singular
  • fusiform
  • fusiformului
  • fusiforme
  • fusiformei
plural
  • fusiformi
  • fusiformilor
  • fusiforme
  • fusiformelor
vocativ singular
plural
fuziform adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fuziform
  • fuziformul
  • fuziformu‑
  • fuziformă
  • fuziforma
plural
  • fuziformi
  • fuziformii
  • fuziforme
  • fuziformele
genitiv-dativ singular
  • fuziform
  • fuziformului
  • fuziforme
  • fuziformei
plural
  • fuziformi
  • fuziformilor
  • fuziforme
  • fuziformelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fusiform fuziform

  • 1. Care are formă de fus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cochilie fusiformă. Mușchi fusiform.
      surse: DLRLC
    • Uredosporii se prezintă sub două forme, unii cu membrana subțire, ovali sau fuziformi... alții sferici-poliedrici. SĂVULESCU, M. U. II 248.
      surse: DLRLC

etimologie: