8 definiții pentru furnirui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURNIRUÍ, furniruiesc, vb. IV. Tranz. A aplica prin încleiere și prin presare una sau două foi de furnir pe fața unei piese de lemn pentru a-i da un aspect estetic, pentru a-i mări stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte. – Furnir + suf. -ui. Cf. germ. furnieren.

FURNIRUÍ, furniruiesc, vb. IV. Tranz. A aplica prin încleiere și prin presare una sau două foi de furnir pe fața unei piese de lemn pentru a-i da un aspect estetic, pentru a-i mări stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte. – Furnir + suf. -ui. Cf. germ. furnieren.

furnirui vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: furni + -ui cf ger furnieren] A aplica prin încleiere și prin presare una sau două foi de furnir pe fața unei piese de lemn pentru a-i da un aspect estetic, pentru a-i mări stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte.

FURNIRUÍ vb. IV. tr. A acoperi o piesă de lemn cu furnir. [P.i. -iesc, conj. -iască. / < germ. furnieren].

FURNIRUÍ vb. tr. a acoperi o piesă de lemn cu furnir. (< germ. furnieren)

A FURNIRUÍ ~iésc tranz. (obiecte de lemn) A acoperi cu furnir; a placa. [Sil. -ru-i] /<germ. furnieren


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

furniruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. furniruiésc, imperf. 3 sg. furniruiá; conj. prez. 3 să furniruiáscă

furniruí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. furniruiésc, imperf. 3 sg. furniruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. furniruiáscă

furnirui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. furniruiesc, conj. furniruiască)

Intrare: furnirui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • furnirui
  • furniruire
  • furniruit
  • furniruitu‑
  • furniruind
  • furniruindu‑
singular plural
  • furniruiește
  • furniruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • furniruiesc
(să)
  • furniruiesc
  • furniruiam
  • furniruii
  • furniruisem
a II-a (tu)
  • furniruiești
(să)
  • furniruiești
  • furniruiai
  • furniruiși
  • furniruiseși
a III-a (el, ea)
  • furniruiește
(să)
  • furniruiască
  • furniruia
  • furnirui
  • furniruise
plural I (noi)
  • furniruim
(să)
  • furniruim
  • furniruiam
  • furniruirăm
  • furniruiserăm
  • furniruisem
a II-a (voi)
  • furniruiți
(să)
  • furniruiți
  • furniruiați
  • furniruirăți
  • furniruiserăți
  • furniruiseți
a III-a (ei, ele)
  • furniruiesc
(să)
  • furniruiască
  • furniruiau
  • furnirui
  • furniruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

furnirui

  • 1. A aplica prin încleiere și prin presare una sau două foi de furnir pe fața unei piese de lemn pentru a-i da un aspect estetic, pentru a-i mări stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: placa

etimologie:

  • Furnir + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • cf. limba germană furnieren
    surse: DEX '09 DEX '98 DN