12 definiții pentru funduc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUNDÚC, funduci, s. m. Monedă veche turcească de aur, care a circulat și în Țările Române în sec. XVIII; funducliu. – Din tc. findıc.

funduc sm [At: (a. 1821) IORGA, S. D. VIII, 149 / Pl: ~uci / E: tc findic] (Înv) Monedă turcească de aur, care a circulat și în țările române în sec. XVIII Si: funducliu (2).

FUNDÚC, funduci, s. m. Monedă veche turcească de aur, care a circulat și în țările române în sec. XVIII; funducliu. – Din tc. findic.

FUNDÚC, funduci, s. m. Monedă veche turcească. Numără cele cincizeci de pungi de bani în mahmudele, dodecari, funduci și rubiele. FILIMON, C. 132.

FUNDÚC ~ci m. înv. Monedă turcească de aur (cu circulație și în Moldova). /<turc. findik

funduc m. monedă turcească de aur, în valoare de 22 lei, circula în vremea lui Caragea (FIL.) [Turc. FUNDUK].

fundúc și fondúc m. (turc. fonduk, pop. fyndyk, d. fond, rus. funt. V. funt. Vechĭ. O monetă turcească de aur (vreo 35 de piaștri turceștĭ, ĭar în Munt. 22 de leĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FUNDÚC s. (înv.) funducliu. (~ul era o monedă turcească de aur.)

FUNDUC s. (înv.) funducliu. (~ era o monedă turcească de aur.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fundúc (fundúci), s. m. – (Înv.) Monedă turcească de aur, ce valora 12 taleri în 1821, și 4 rubiele sau 8,8 franci de aur în 1848. Tc. findik (Șeineanu, III, 53; Lokotsch 617; Ronzevalle 125). – Der. funducliu, s. m. (monedă turcească de aur, a cărei valoare nominală era de 7 piaștri, de fapt 4 piaștri și 35 parale), din tc. fundukli. Sec. XVIII.

Intrare: funduc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • funduc
  • funducul
  • funducu‑
plural
  • funduci
  • funducii
genitiv-dativ singular
  • funduc
  • funducului
plural
  • funduci
  • funducilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

funduc, funducisubstantiv masculin

  • 1. Monedă veche turcească de aur, care a circulat și în Țările Române în secolul XVIII. DEX '09 DLRLC
    sinonime: funducliu
    • format_quote Numără cele cincizeci de pungi de bani în mahmudele, dodecari, funduci și rubiele. FILIMON, C. 132. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.