8 definiții pentru fula


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FULÁ, fulez, vb. I. Intranz. (Despre un corp în rotație) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară. – Din fr. fouler.

fula vi [At: DEX / Pzi: ~lez / E: fr fouler] (D. roți) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară.

FULÁ, fulez, vb. I. Intranz. (Despre roți) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară. – Din fr. fouler.[1]

  1. Forma fulez menționată de unele surse pare incorectă. Din explicații rezultă caracterul unipersonal al verbului. — gall

FULÁ vb. I. intr. (Despre roți) A se roti neregulat, având pe lângă mișcarea de rotație și o mișcare pendulară. [< fr. fouler].

FULÁ vb. intr. (despre roți) a se roti neregulat, având o mișcare pendulară. (< fr. fouler)

A FULÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre roți) A se roti neregulat, având, pe lângă o mișcare de rotație și o mișcare pendulară. /<fr. fouler


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fulá (a ~) vb., ind. prez. 3 fuleáză

fulá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. fuleáză

Intrare: fula
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fula
  • fulare
  • fulat
  • fulatu‑
  • fulând
  • fulându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • fulea
(să)
  • fuleze
  • fula
  • fulă
  • fulase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • fulea
(să)
  • fuleze
  • fulau
  • fula
  • fulaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fula

  • 1. (Despre un corp în rotație) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: