9 definiții pentru fula
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FULA, fulez, vb. I. Intranz. (Despre un corp în rotație) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară. – Din fr. fouler.
fula vi [At: DEX / Pzi: ~lez / E: fr fouler] (D. roți) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FULA, fulez, vb. I. Intranz. (Despre roți) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară. – Din fr. fouler.[1]
- Forma fulez menționată de unele surse pare incorectă. Din explicații rezultă caracterul unipersonal al verbului. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
FULA vb. I. intr. (Despre roți) A se roti neregulat, avînd pe lîngă mișcarea de rotație și o mișcare pendulară. [< fr. fouler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FULA vb. intr. (despre roți) a se roti neregulat, având o mișcare pendulară. (< fr. fouler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A FULA pers. 3 ~ează intranz. (despre roți) A se roti neregulat, având, pe lângă o mișcare de rotație și o mișcare pendulară. /<fr. fouler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fula (a ~) vb., ind. prez. 3 fulează, imperf. 3 pl. fulau; conj. prez. 3 să fuleze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fula (a ~) vb., ind. prez. 3 fulează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fula vb., ind. prez. 3 sg. și pl. fulează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
fulaverb
- 1. (Despre un corp în rotație) A se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară. DEX '09 DN
etimologie:
- fouler DEX '09 DEX '98 DN