2 intrări
7 definiții
Explicative DEX
FRUSTRATOR, -OARE, frustratori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care frustrează; păgubitor; p. ext. înșelător. – Frustra + suf. -ator.
FRUSTRATOR, -OARE, frustratori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care frustrează; păgubitor; p. ext. înșelător. – Frustra + suf. -ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
frustrator, ~oare smf, a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: frustra + -ator] 1-8 (Persoană) care frustrează (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRUSTRATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care pricinuiește o pagubă, care împiedică exercitarea unui drept; păgubitor. [Cf. fr. frustrateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRUSTRATOR, -OARE adj. care pricinuiește o pagubă, împiedică exercitarea unui drept; care este cauza unei frustrații; frustrant. (< fr. frustrateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRUSTRATOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care frustrează; care aduce pagube. /a frustra + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frustrator a. Jur. făcut pentru a frustra, a eluda, a câștiga timp.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
frustrator adj. m., pl. frustratori; f. sg. și pl. frustratoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
frustrator, frustratorisubstantiv masculin frustratoare, frustratoaresubstantiv feminin frustrator, frustratoareadjectiv
-
- 1.1. Înșelător. DEX '09 DEX '98sinonime: înșelător
-
etimologie:
- Frustra + -ator. DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.