14 definiții pentru fructifer

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUCTIFER, -Ă, fructiferi, -e, adj. (Despre pomi) Care produce fructe comestibile; roditor. ♦ (Despre organele unei plante) Care poartă fructele. – Din fr. fructifère.

FRUCTIFER, -Ă, fructiferi, -e, adj. (Despre pomi) Care produce fructe comestibile; roditor. ♦ (Despre organele unei plante) Care poartă fructele. – Din fr. fructifère.

fructifer, ~ă a [At: BOGZA, C. O. 379 / Pl: ~i, ~e / E: fr fructifère] 1 (D. pomi) Care produce fructe comestibile. 2 (D. organele unei plante) Care poartă fructele.

FRUCTIFER, -Ă, fructiferi, -e, adj. (Despre arbori) Care produce fructe comestibile; roditor. Toți arborii fructiferi din partea aceasta a pămîntului par că își au aici o bogată și bine cunoscută patrie. BOGZA, C. O. 379.

FRUCTIFER, -Ă adj. (Despre pomi) Care produce fructe; roditor. ♦ (Despre organele unei plante) Care poartă fructele. [< fr. fructifère, cf. lat. fructus – fruct, ferre – a purta].

FRUCTIFER, -Ă adj. 1. (despre pomi) care produce fructe. 2. (despre organele unei plante) care poartă fructele. (< fr. fructifère)

FRUCTIFER ~ă (~i, ~e) (despre arbori) Care face fructe. /<fr. fructifere

fructifer a. care poartă fructe: arbore fructifer.

*fructifér, -ă adj. (lat. frúctifer, -ífera, d. fructus, fruct, și -fer ca în frigorifer, luceafăr). Care produce fructe bune de mîncat: măru e arbore fructifer. V. pom.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fructifer adj. m., pl. fructiferi; f. fructife, pl. fructifere

fructifer adj. m., pl. fructiferi; f. fructiferă, pl. fructifere

fructifer adj. m., pl. fructiferi; f. sg. fructiferă, pl. fructifere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRUCTIFER adj. (BOT.) roditor. (Pom ~.)

FRUCTIFER adj. (BOT.) roditor. (Pom ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FRUCTI- „fructe, roade”. ◊ L. fructus „fruct” > fr. fructi-, engl. id. > rom. fructi-.~col (v. -col1), adj., (despre paraziți) care trăiește pe fructe; ~fer (v. -fer), adj., 1. (Despre organe vegetale) Care poartă fructele. 2. (Despre pomi) Care produce fructe; ~flor (v. -flor), adj., (despre flori) al cărui caliciu servește la formarea fructului; ~form (v. -form), adj., în formă de fruct; ~gen (v. -gen2), adj., care produce fructe; sin. fructipar; ~par (v. -par), adj., fructigen*; ~vor (v. -vor), adj., care se hrănește cu fructe.

Intrare: fructifer
fructifer adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fructifer
  • fructiferul
  • fructiferu‑
  • fructife
  • fructifera
plural
  • fructiferi
  • fructiferii
  • fructifere
  • fructiferele
genitiv-dativ singular
  • fructifer
  • fructiferului
  • fructifere
  • fructiferei
plural
  • fructiferi
  • fructiferilor
  • fructifere
  • fructiferelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fructifer, fructifeadjectiv

  • 1. (Despre pomi) Care produce fructe comestibile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: roditor
    • format_quote Toți arborii fructiferi din partea aceasta a pămîntului par că își au aici o bogată și bine cunoscută patrie. BOGZA, C. O. 379. DLRLC
    • 1.1. (Despre organele unei plante) Care poartă fructele. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.