2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frizura vr [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 128/ Pzi: nct / E: frizură] (Csnp) A-și face o frizură (2).

FRIZÚRĂ, frizuri, s. f. Freză2. – Din fr. frisure.

FRIZÚRĂ, frizuri, s. f. Freză2. – Din fr. frisure.

frizu sf [At: CONV. LIT. XLII, 149 / V: (nrc) frez~ / Pl: ~ri / E: fr frisure] 1 Freză2. 2 Tunsoare.

FRIZÚRĂ, frizuri, s. f. Freză2. Își netezi frizura și-și picură pe piept puțin parfum. REBREANU, I. 63.

FRIZÚRĂ s.f. Felul cum este pieptănat părul; coafură, freză. [< fr. frisure].

FRIZÚRĂ s. f. coafură, freză3. (< fr. frisure)

FRIZÚRĂ ~i f. Pieptănătură îngrijită. /<fr. frisure

*frizúră f., pl. ĭ (fr. frisure). Barb. Peptănătură. – Vulg. freză. (Lung. Univ. 16 Ian. 1939; 4, 3).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frizúră s. f., g.-d. art. frizúrii; pl. frizúri

frizúră (pieptănătură) s. f., g.-d. art. frizúrii; pl. frizúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRIZU s. coafură, freză, pieptănătură, tunsoare, (Ban.) cofîrță. (O ~ la modă.)

Intrare: frizura
frizura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: frizură
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frizu
  • frizura
plural
  • frizuri
  • frizurile
genitiv-dativ singular
  • frizuri
  • frizurii
plural
  • frizuri
  • frizurilor
vocativ singular
plural

frizură

etimologie: