3 intrări

school Articole pe această temă:

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRIPT, -Ă, fripți, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre alimente) Care a fost gătit prin expunere directă la acțiunea focului; p. ext. prăjit. ◊ Expr. A mânca (pe cineva) fript = a distruge, a da gata (pe cineva). A face (cuiva) zile fripte = a necăji pe cineva (zi de zi); a hărțui, a șicana. 2. Adj. (Despre ființe) Ars, rănit prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte. ♦ Fig. Chinuit. 3. S. f. art. Numele unui joc de copii în care unul dintre jucători încearcă să lovească peste palme pe celălalt, iar acesta și le ferește în ultimul moment. – V. frige.

FRIPT, -Ă, fripți, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre alimente) Care a fost gătit prin expunere directă la acțiunea focului; p. ext. prăjit. ◊ Expr. A mânca (pe cineva) fript = a distruge, a da gata (pe cineva). A face (cuiva) zile fripte = a necăji pe cineva (zi de zi); a hărțui, a șicana. 2. Adj. (Despre ființe) Ars, rănit prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte. ♦ Fig. Chinuit. 3. S. f. art. Numele unui joc de copii în care unul dintre jucători încearcă să lovească peste palme pe celălalt, iar acesta și le ferește în ultimul moment. – V. frige.

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre s. m. și f. = scobar; (fam.) mațe-goale s. m. și f. = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte s. m. și f. = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

fript2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 247 / Pl: ~ipți, ~e / E: frige] 1 a (D. alimente) Care a fost gătit prin expunere directă la acțiunea focului. 2 a (Pex; d. alimente) Prăjit2. 3 a (Pfm; îe) A mânca (pe cineva) ~ A chinui pe cineva. 4 a (Îae) A distruge pe cineva. 5 a (Pfm; îe) A face (cuiva) zile ~e A necăji pe cineva (zi de zi) Si: a hărțui, a șicana. 6 a (D. ființe) Ars prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte. 7 a (D. ființe) Lovit (cu palma). 8 a (Fig) Chinuit. 9 a (Pfm) Avar. 10 af (Reg; îs) Limbă ~ă Limbă încărcată. 11 av (Pop) Foarte repede. 12 sfa (Șîcs de-a ~a) Numele unui joc de copii în care unul dintre jucători încearcă să-l lovească peste palme pe celălalt, iar acesta și le ferește în ultimul moment. corectată

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre = scobar; (fam.) mațe-goale = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

FRIPT, -Ă, fripți, -te, adj. 1. (Despre alimente, în special despre carne și despre pește) Care a fost gătit prin expunere directă (pe grătar, în frigare etc.) la acțiunea focului. Ai uitat gogoșile, floricelele, porumbielul fiert și porumbielul fript. PAS, Z. I 170. Da nu iei ș-un curcan fript la drum? ALECSANDRI, T. I 193. Mîncă trei oi fripte. NEGRUZZI, S. I 247. ◊ Expr. A mînca (pe cineva) fript = a distruge, a da gata pe cineva. M-ai mîncat friptă, fecior de lele ce mi-ai fost! ISPIRESCU, L. 195. A face (cuiva) zile fripte = a chinui pe cineva zi de zi; a necăji, a hărțui. Nu-ți face singur zile fripte de pomană. GALAN, Z. R. 336. Nevasta... făcea zile fripte bărbatului. CREANGĂ, P. 38. Am să-ți fac zile fripte, ca să pomenești de Pepelea cît îi mai trăi. ALECSANDRI, T. I 321. 2. (Despre ființe) Ars, rănit prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte. Se feri ca fript și țipă ascuțit. DUMITRIU, N. 55. 3. Fig. Chinuit. Boierul, fript de rușine, li zise că li-a spune numaidecît după masă! SBIERA, P.70. Au început a mă tot ruga... ca să-i dau și lui să mănînce, că era fript de foame. id. ib. 107. Cine mi-o scornit doina Friptă i-o fost inima. BIBICESCU, P. P. 3.

MAȚ, mațe, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Intestin al animalelor și păsărilor sau (popular) al oamenilor. Trimise mațele la pîrîu cu o credincioasă d-ale ei. ISPIRESCU, E. 66. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. A fi pestriț la mațe (sau cu mațele pestrițe) v. pestriț. ◊ Compus: (familiar) mațe-goale (sau fripte) = denumire disprețuitoare dată unui om sărac și lihnit de foame, p. ext. unui om pentru care cineva nu are considerație. Ajungem la sfîntul Ilie în Gorgani, – moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-vodă.... mațe-fripte după noi. CARAGIALE, O. I 46. Mațe-negre = (iht.) scobai. 2. (Învechit) Tub flexibil (de cauciuc), furtun. Trofin se duse și supse apă din butoiaș printr-un maț de cauciuc vechi. DUMITRIU, P. E. 13. Turcii înmărmureau, unii cu gura pe mațul narghilelelor, alții cu gura căscată. DELAVRANCEA, la TDRG.

fript a. 1. ars pe grătar: carne friptă; 2. fig. ars tare: fript de sete; 3. penibil: nevasta îi face zile fripte CR. ║ adv. a mânca fript pe cineva, a-l nenoroci, a-l pierde.

mațe-fripte m. sărac lipit (ale cărui mațe sunt fripte de foame): merge.... mațe-fripte după noi CAR.

fript, -ă adj. Ars în frigare (V. frig 2). Fig. Fript de sete, foarte însetat. A face cuĭva zile fripte, a-ĭ face vĭața amară, a-l șicana.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!máțe-frípte (persoană) (rar) s. m. și f., g.-d. lui máțe-frípte; pl. máțe-frípte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRIPT adj. prăjit. (Carne ~ în ulei.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a mânca fript (pe cineva) expr. 1. a pedepsi cu asprime (pe cineva). 2. a fi agresiv (cu cineva).

a-i face (cuiva) zile amare / fripte expr. a șicana (pe cineva), a hărțui continuu (pe cineva).

mațe-fripte s. m. invar. 1. om sărac. 2. om rău / afurisit. 3. om zgârcit.

Intrare: fript (adj.)
fript1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fript
  • friptul
  • friptu‑
  • friptă
  • fripta
plural
  • fripți
  • fripții
  • fripte
  • friptele
genitiv-dativ singular
  • fript
  • friptului
  • fripte
  • friptei
plural
  • fripți
  • fripților
  • fripte
  • friptelor
vocativ singular
plural
Intrare: mațe-fripte (s.f.)
mațe-fripte2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
plural
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
genitiv-dativ singular
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
plural
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
vocativ singular
plural
Intrare: mațe-fripte (s.m.)
mațe-fripte1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
plural
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
genitiv-dativ singular
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
plural
  • mațe-fripte
  • mațe-fripte
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fript (adj.)

  • 1. (Despre alimente) Care a fost gătit prin expunere directă la acțiunea focului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ai uitat gogoșile, floricelele, porumbielul fiert și porumbielul fript. PAS, Z. I 170.
      surse: DLRLC
    • Da nu iei ș-un curcan fript la drum? ALECSANDRI, T. I 193.
      surse: DLRLC
    • Mîncă trei oi fripte. NEGRUZZI, S. I 247.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie A mânca (pe cineva) fript = a distruge, a da gata (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: distruge attach_file un exemplu
      exemple
      • M-ai mîncat friptă, fecior de lele ce mi-ai fost! ISPIRESCU, L. 195.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A face (cuiva) zile fripte = a necăji pe cineva (zi de zi).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hărțui necăji șicana attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nu-ți face singur zile fripte de pomană. GALAN, Z. R. 336.
        surse: DLRLC
      • Nevasta... făcea zile fripte bărbatului. CREANGĂ, P. 38.
        surse: DLRLC
      • Am să-ți fac zile fripte, ca să pomenești de Pepelea cît îi mai trăi. ALECSANDRI, T. I 321.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre ființe) Ars, rănit prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ars attach_file un exemplu
    exemple
    • Se feri ca fript și țipă ascuțit. DUMITRIU, N. 55.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Boierul, fript de rușine, li zise că li-a spune numaidecît după masă! SBIERA, P.70.
        surse: DLRLC
      • Au început a mă tot ruga... ca să-i dau și lui să mănînce, că era fript de foame. SBIERA, P. 107.
        surse: DLRLC
      • Cine mi-o scornit doina Friptă i-o fost inima. BIBICESCU, P. P. 3.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi frige
    surse: DEX '98 DEX '09

mațe-fripte

  • 1. Om sărac, care n-are nici ce mânca.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ajungem la sfîntul Ilie în Gorgani, – moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-vodă.... mațe-fripte după noi. CARAGIALE, O. I 46.
      surse: DLRLC
  • 2. Om rău, afurisit.
    surse: DEX '09
  • 3. Om zgârcit.
    surse: DEX '09

etimologie: