10 definiții pentru frigăruie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frigăruie sf [At: JIPESCU. O. 78 / Pl: ~ui / E: frigare + -uie] 1-2 (Șhp) Frigărică (1-2). 3 Bucăți de carne fripte deasupra jăraticului și servite la masă înfipte în frigare (1) Si: frigăruică (3). 4 (Pex; mpl) Bucățile de carne fripte deasupra jăraticului și desprise de pe frigare (1) Si: frigăruică (4).

FRIGĂRÚIE, frigărui, s. f. Carne tăiată în bucăți mici și friptă în frigare; frigăruică. – Frigare + suf. -uie.

FRIGĂRÚIE, frigărui, s. f. Carne tăiată în bucăți mici și friptă în frigare; frigăruică. – Frigare + suf. -uie.

FRIGĂRÚIE, frigărui, s. f. (Mai ales la pl.) Carne tăiată în bucăți mici și friptă în frigare. Așteptau în picioare amețiți de mirosul de cîrnați și de frigărui. CAMIL PETRESCU, O. II 597.

FRIGĂRÚIE ~i f. Friptură pregătită din bucăți mici de carne fripte pe frigare. [Sil. -ru-ie] /frigare + suf. ~uie

frigărúĭe f., pl. (dim. d. frigare). Frigare mică de lemn (maĭ rar de fer) de fript bucățele de carne. Carnea friptă așa: a mînca o frigăruĭe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frigărúie s. f., art. frăgărúia, g.-d. art. frigărúii; pl. frigărúi

frigărúie s. f., art. frigărúia, g.-d. art. frigărúii; pl. frigărúi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRIGĂRÚIE s. frigăruică. (A comanda o ~.)

FRIGĂRUIE s. frigăruică. (A comanda o ~.)

Intrare: frigăruie
frigăruie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frigăruie
  • frigăruia
plural
  • frigărui
  • frigăruile
genitiv-dativ singular
  • frigărui
  • frigăruii
plural
  • frigărui
  • frigăruilor
vocativ singular
plural